Florin Cîţu: „România va avea o contracţie a economiei mai mică decât estimările agenţiilor de rating”

gov.ro
gov.ro

România va evita recesiunea tehnică şi va avea o contracţie a economiei mai mică decât estimările publice făcute de agenţiile de rating, datorită răspunsului prompt şi eficient al politicilor economice, susţine ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.

„Toate economiile au fost lovite puternic de această criză. Toate ţările au răspuns prin creşterea deficitelor bugetare. Noi am fost printre cei mai cumpătaţi cu banul public, dar şi pentru că venim după o perioadă de dezmăţ şi furt al banului public în guvernarea socialistă. Toate băncile centrale au dus dobânzile către zero, pentru că ştiu foarte bine că acum dobânda reală zero sau negativă stimulează creşterea economică pe termen mediu şi lung. Toate ţările vor avea o contracţie economică în 2020. Majoritatea vor avea o recesiune tehnică. România vă evita recesiunea tehnică şi va avea o contracţie a economiei mai mică decât estimările publice făcute agenţiile de rating, CE, FMI, instituţii bancare etc., datorită răspunsului prompt şi eficient al politicilor economice. Dar tot vom avea o contracţie a economiei în 2020 ceea ce înseamnă venituri la buget mult mai mici decât cele estimate, chiar dacă similare cu cele din anul precedent”, a scris sâmbătă, pe Facebook, Florin Cîţu.

 

Florin Cîțu: „O criză de sănătate prelungită care s-a transformat într-o criză economică”

 

Acesta precizează că România va avea o revenire economică din trimestrul III, în V, un scenariu de bază cu care lucrează şi Banca Naţională a României (BNR), iar acest lucru înseamnă creştere economică în 2021.

Şeful de la Finanţe a reiterat că economia globală trece prin cea mai dură perioadă din ultima sută de ani, în condiţiile în care şocul suferit de toate economiile este dublu. „O criză de sănătate prelungită care s-a transformat într-o criză economică. Toate ţările, fără excepţie, sunt afectate de cele două crize. Revenirea depinde foarte mult de modul în care guvernele, în special mix-ul de politica monetară şi fiscală, răspund la această criză. Cam peste tot răspunsul a fost similar, injecţie de lichidităţi în economie atât prin politica fiscală cât şi prin politica monetară. Pe partea de politica fiscală, deficitul în UE, în medie a crescut cu aproximativ 8 puncte procentuale de la 1% la 9%. În majoritatea ţărilor acest lucru a însemnat o creştere a cheltuielilor bugetare cu aproximativ 6 sau 7 puncte procentuale. Bineînţeles că peste tot au scăzut şi veniturile semnificativ”, a explicat Cîţu.

Pe partea de politică monetară, ministrul Finanţelor menţionează că băncile centrale au intervenit şi au injectat lichiditate în economie prin reducerea dobânzilor de politica monetară aproape de zero.

 

[citeste si]

Get it on App Store Get it on Google Play


  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

  TOP STIRI CELE MAI

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

nxt.24
YesMy