Elena Udrea a început să plângă în timp ce le dădea judecătorilor bulgari o declarație și, le-a cerut să o lase să îşi vadă fetiţa.
Elena Udrea a povestit pentru Antena 3 că este singura femeie între zeci de bărbaţi în arestul Blagoevgrad, unde este o singură toaletă comună, fiind obligată să treacă prin faţa tuturor.
"În acest dosar este a treia oară când statul român încearcă să mă aresteze. Prima dată în 2015, atunci când au apărut şi primele informaţii că sunt ameninţări la adresa vieţii mele.
În 2018, când eu eram deja însărcinată în şase luni, în Costa Rica, şi aveam deja procesul pentru azil politic, m-au condamnat definitiv şi m-au arestat. După două luni şi jumătate au fost obligaţi să mă elibereze, din nou, pentru că CCR a decis că am fost judecată de un complet nelegal constituit", a declarat Elena Udrea în sala de judecată.
Elena Udrea a bufnit în plâns în sala de judecată din Bulgaria, la anunțul judecătorilor
„Vreau să îmi văd familia. Vă rog, în primul rând pentru copilul meu, să dispuneţi o măsură care să-mi permită să îmi văd copilul, să stau cu copilul meu. Nu există riscul să plec din Bulgaria pentru că în momentul acesta este cel mai sigur loc pentru mine.
În arest la Blagoevgrad, unde sunt, personalul de acolo este extraordinar, dar 99,99% din timp sunt singura femeie din arest", a spus fostul ministru.
Tribunalul din Blagoevgrad a decis, pe 20 aprilie, că fostul ministru va fi extrădat în România, însă decizia nu a fost definitivă și a fost atacată de către Elena Udrea la Curtea de Apel de la Sofia.
Instanța a amânat de mai multe ori pronunțarea sentinței. Avocaţii lui Udrea au cerut amânarea pe 18 mai, sperând că între timp, până la următorul termen, la Bucureşti se va pronunţa o decizie favorabilă în recursul în casaţie de la ÎCCJ cu privire la suspendarea pedepsei.
La începutul lunii aprilie, Elena Udrea a fugit din România, înainte ca Instanţa supremă să confirme condamnarea de 6 ani închisoare primită în dosarul Gala Bute. A fost prinsă în Bulgaria, procedurile de extrădare fiind în derulare.
Între timp, judecătorii constituţionali au admis, joi, mai multe sesizări venite de la instanţe din ţară şi au constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art.155 alin.(1) din Codul penal, respectiv "Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză".
Întrucât sintagma "oricărui act de procedură în cauză" era neclară, imprevizibilă şi incoerentă, Curtea Constituţională, prin Decizia nr.297 din 26 aprilie 2018, a constatat că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea "oricărui act de procedură în cauză" din cuprinsul dispoziţiilor art.155 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională, arată reprezentanţii Curţii Constituţionale.
CCR, decizie pe întreruperea prescripţiei răspunderii penale
Potrivit prevederilor Constituţiei şi Legii de organizare, aceştia spun că decizia era obligatorie, în sensul că legiuitorul trebuia să ia măsuri pentru înlocuirea acestei sintagme şi "stabilirea unor condiţii clare" prin care să se poată dispune întreruperea prescripţiei răspunderii penale, prin introducerea unor termeni "univoci" cu privire la condiţiile şi termenul întreruperii prescripţiei.
"Din 2018 şi până în prezent, nu a fost luată nicio măsură, astfel încât prevederea 'cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea' a rămas neterminată şi inaplicabilă. În aceste condiţii, prin decizia prezentă s-a declarat neconstituţional textul rămas în vigoare. Urmează ca legiuitorul să ia în sine măsurile necesare pentru punerea în aplicare a Deciziei 297 din 2018 şi a prezentei decizii. Menţionăm încă o dată că în mod incorect şi nejustificat se reţine că prin decizia noastră am fi eliminat instituţia întreruperii prescripţiei penale", transmit oficialii Curţii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
