Potrivit unui comunicat transmis de DNA, descinderile au loc în nouă locații din municipiul Timișoara și din județele Arad, Caraș-Severin și Timiș. Procurorii efectuează percheziții atât la domiciliile unor persoane fizice, cât și la sediile sau punctele de lucru ale unor societăți comerciale implicate în schema de transport alternativ.
„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Timişoara efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea, în perioada ianuarie 2023 - aprilie 2025, a unor infracţiuni de evaziune fiscală, de către mai multe societăţi comerciale şi reprezentanţi ai acestora, în legătură cu activitatea de transport alternativ de persoane, prejudiciul adus statului fiind estimat, la acest moment, la aproximativ 30 milioane de lei”, precizează DNA.
O rețea cu sute de șoferi și firme-fantomă
Surse judiciare arată că în perioada 2021 – 2024 au fost înființate mai multe firme de transport alternativ controlate de patru administratori, care colaborau cu peste 800 de șoferi. După recrutarea acestora, șoferii încheiau contracte de închiriere a autoturismelor deținute de suspecți sau contracte de comodat, prin care transmiteau gratuit mașinile proprii către firmele respective.
Societățile se ocupau ulterior de obținerea autorizațiilor de transport de la Autoritatea Rutieră Română (ARR) și de înscrierea flotelor pe platformele Bolt și Uber. Totuși, potrivit anchetatorilor, firmele nu aveau angajați și își desfășurau activitatea din sedii declarate formal, situate în județul Timiș și municipiul Arad.
În schema descrisă de DNA, sumele provenite din cursele efectuate de șoferi erau colectate de administratorii firmelor, care rețineau un comision de 10% din total, la care se adăuga o taxă fixă de 70 de lei pe săptămână, pretinsă drept plată pentru servicii de contabilitate. În realitate, acești bani nu erau folosiți pentru contabilitate, ci intrați direct în buzunarele administratorilor.
Restul banilor erau restituiți șoferilor în numerar, ocolind complet evidențele fiscale. Procurorii au stabilit că, ulterior, administratorii retrăgeau sumele din conturile firmelor controlate și le foloseau pentru achiziționarea de imobile, autoturisme de lux și alte bunuri de valoare.
Cum funcționa mecanismul de evitare a controalelor
Activitatea fiecărei firme din acest circuit dura, potrivit DNA, maximum un an. În momentul în care o societate intra în atenția organelor fiscale, administratorii mutau activitatea și flota de mașini pe o altă firmă nou-înființată, reluând mecanismul de la zero.
Pentru a evita răspunderea penală, societățile erau înregistrate fie pe numele unor persoane interpuse, fie erau cesionate în ultima parte a activității, către alte persoane, în schimbul unor sume de bani. Acestea primeau, potrivit surselor judiciare, între 1.000 de lei pe săptămână sau pe lună, pentru a figura drept reprezentanți legali.
Prejudiciul estimat până în prezent se ridică la aproximativ 30 de milioane de lei, însă anchetatorii nu exclud ca suma finală să fie mult mai mare, având în vedere amploarea rețelei și perioada investigată.
Procurorii DNA Timișoara continuă cercetările pentru stabilirea întregii activități infracționale și pentru identificarea tuturor persoanelor implicate. În paralel, sunt verificate și conturile prin care au fost transferați banii proveniți din activitatea de transport alternativ.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
