Un vlogger român a scos la iveală una dintre metodele cele mai frecvente de înșelare a clienților în piețe și târguri. După ce a cumpărat mai mulți saci de cartofi dintr-un depozit mare din București, bărbatul a observat un detaliu care i-a atras atenția: cartofii mari erau așezați frumos, pe margine, vizibili din exterior, iar în interiorul sacului se aflau doar cartofi mici, uneori chiar mucegăiți sau în stare avansată de alterare.
„Cartofii mari sunt puși pe margine, frumos, la vedere. De-asta zici că ai făcut o afacere bună. Dar dacă deschizi sacul și începi să-i scoți, înăuntru găsești cartofi mici, loviți, unii stricați. Nu zic că am ceva cu ăia mici, dar când plătești pentru un sac cu cartofi de calitate, vrei să fie tot sacul la fel”, povestește vloggerul într-un video devenit viral.
Potrivit lui, această metodă de ambalare a fost observată la mai mulți comercianți, care, pentru a atrage cumpărătorii, aleg să creeze o aparență înșelătoare. „Am văzut o femeie cum sorta. Lua cartofii mari și îi punea pe margine. Pe ăia mici, stricați, îi băga în mijloc. Exact așa am găsit și eu în sacul meu. Mama, când i-a desfăcut, zicea ‘hai să-i scoatem, că sigur sunt și stricați’. Și a avut dreptate.”
Cum funcționează metoda cu "tubul" la legume?
Din păcate, cazul nu este izolat. În urma dezvăluirii, zeci de români au început să relateze experiențe similare în piețele și târgurile din toată țara. Tactica este atât de răspândită încât unii o numesc deja „metoda cu tubul” - un sistem rudimentar, dar eficient, prin care cartofii mici sunt turnați printr-un tub în centrul sacului, iar cei mari sunt așezați vizibil pe margine pentru a crea impresia unei calități superioare.
Un internaut a comentat: „Toate legumele la sac sunt puse cu un tub mai gros. Am pățit și cu castraveți – ăia erau mici pe dinafară și mari pe dinăuntru – și cu gogoșari. Acum iau câte 3-5 kg vărsați, nu la sac. Așa văd ce cumpăr.”
Altul a adăugat: „Așa fac toți! Pun un tub larg în mijlocul sacului și pe el bagă cartofii mici, eventual și stricați, și câteva pietre, să tragă la cântar! Pe margine, aranjează pe cei mari. Valabil și pentru gogoșari. Am pățit eu asta! De atunci, niciodată nu mai iau la sac.”
Fenomenul pare să aibă o răspândire națională, iar exemplele curg: „Se pun în sac într-un burlan. Pe exterior – cei mari, frumoși, de poză, iar în interior – ciurucurile. Așa se ambalează și ardeii. Sunt pățit. În târgul din Constanța sunt mulți samsari care procedează așa. Acum cumpăr de la Metro.”
Nici Bucureștiul nu scapă de astfel de practici. Târgul Pucheni, cunoscut pentru comerțul agricol, a fost și el menționat de mai mulți consumatori ca loc unde „fentele” sunt frecvente. Mulți dintre aceștia spun că nu este doar vina samsarilor, ci și a lipsei de controale eficiente.
De ce continuă această practică?
Pentru unii comercianți, metoda „cu tubul” este o cale de a scăpa de marfa mai slabă calitativă, pe care altfel nu ar reuși să o vândă. Amestecând cartofii buni cu cei proști, ascunși în interiorul sacului, pot cere același preț pe toată marfa, profitând de naivitatea clienților.
Totuși, această practică aduce prejudicii nu doar financiare cumpărătorilor, ci și morale. Oamenii se simt păcăliți, mințiți, iar încrederea în comercianții locali scade.
„Nu am nimic cu oamenii, Doamne ferește, dar de ce trebuie să păcălești? Pune cartofii mici separat, pe ăia mari separat. Unii poate chiar vor mici. Dar de ce să ascunzi marfa slabă în sac? Asta nu e corect!”, spune vloggerul revoltat.
Soluția? Cumpărați vrac, verificați, întrebați
Pentru a evita astfel de țepe, tot mai mulți români au început să cumpere legume vrac, direct din lăzi, unde pot vedea exact ce iau. Mulți preferă să meargă în magazinele mari, unde ambalajele sunt standardizate, iar riscul de a fi înșelați e mai mic. De asemenea, se recomandă prudență atunci când cumpărați de la comercianți necunoscuți sau din locații neautorizate.
În lipsa unor controale drastice și a unei legislații clare privind ambalarea produselor agricole la sac, consumatorii rămân cei care trebuie să se protejeze singuri. O privire atentă, puțină suspiciune și, mai ales, experiențele împărtășite pot face diferența între o afacere bună și o înșelătorie tipic românească.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
