Ministru ungar, mesaj de la Budapesta: "Tinerii din Transilvania simt durerea, atunci când sunt numiți români la Budapesta"
05 Iunie 2026
Președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, într-un context politic tensionat, după căderea Guvernului prin moțiune de cenzură.
Eugen Tomac s-a născut în 1981, în localitatea Babele din sudul Basarabiei istorice, aflată astăzi pe teritoriul Ucrainei. Provine dintr-o familie de români basarabeni și a ajuns în România la sfârșitul adolescenței prin programul de burse destinat românilor din comunitățile istorice din afara granițelor. A urmat cursurile Facultății de Istorie a Universității din București și și-a început activitatea publică în organizații dedicate românilor de pretutindeni.
De-a lungul timpului a fost consilier prezidențial, secretar de stat pentru românii de pretutindeni, deputat în Parlamentul României, iar din 2019 este europarlamentar. În prezent conduce Partidul Mișcarea Populară (PMP) și activează în Parlamentul European.
Legătura cu diaspora: tema centrală a carierei sale
Încă din perioada în care a lucrat la Administrația Prezidențială a fost responsabil de relația cu românii din afara granițelor. Ulterior, între 2009 și 2012, a ocupat funcția de secretar de stat pentru românii de pretutindeni, coordonând politici dedicate comunităților românești din Europa și din vecinătatea României.
În Parlamentul României a reprezentat inclusiv circumscripția electorală a diasporei, iar activitatea sa parlamentară s-a concentrat pe drepturile românilor stabiliți în străinătate, pe problemele comunităților istorice și pe relația cu Republica Moldova.
Ca europarlamentar, Tomac a continuat să promoveze teme precum protecția drepturilor românilor din diaspora, accesul acestora la servicii consulare și păstrarea identității culturale românești în afara granițelor țării.
În prezent, Eugen Tomac se află la al doilea mandat în Parlamentul European și face parte din familia politică pro-europeană. El s-a remarcat și prin susținerea integrării europene a Republicii Moldova și prin implicarea în dosare privind drepturile omului, relațiile externe și comunitățile românești din afara țării.
Susținătorii săi invocă experiența acumulată atât în administrația publică, cât și în instituțiile europene. Pe de altă parte, criticii subliniază că PMP nu mai are influența politică de altădată și că o eventuală desemnare ar ridica semne de întrebare privind capacitatea de a construi o majoritate parlamentară stabilă.
