În vârstă de aproape 73 de ani, născut în Andaluzia și naturalizat paraguayan, cardinalul este arhiepiscop de Rabat din 2017, o poziție care i-a schimbat radical perspectiva asupra rolului său eclezial. „Nu sunt acolo pentru a servi Biserica, ci ca reprezentant al Bisericii, pus în slujba lumii musulmane”, a declarat el într-un interviu acordat AFP, explicând că rareori spovedește în Maroc, țară majoritar musulmană. Această viziune, care depășește granițele tradiționale ale misiunii sacerdotale, ar putea ascunde însă o distanțare subtilă față de modelul „bisericii de periferie” promovat de Francisc.
Cristobal Lopez Romero se numără printre cei 133 de cardinali electori care vor decide, începând cu 7 mai, cine va fi noul lider al Bisericii Catolice. Deși nu a făcut public un candidat preferat, declarațiile sale sugerează că nu va sprijini un continuator fidel al politicilor actualului papă. „Nu cred că următorul papă ar trebui să fie un Francisc bis”, a spus el, completând că „viitorul pontif trebuie să fie mai presus de toate un imitator al lui Hristos, nu al unei persoane”.
Tonul rezervat, dar clar al cardinalului spaniol indică o posibilă ruptură în interiorul colegiului cardinalilor între cei care doresc perpetuarea direcției reformatoare a lui Francisc și cei care consideră că Biserica trebuie să se reorienteze. De altfel, Lopez Romero a participat recent la congregațiile generale pregătitoare ale conclavului, unde a ascultat opiniile colegilor săi, punctând că „atunci când cineva vorbește, se arată pe sine”, o afirmație care poate fi interpretată și ca un apel la transparență, dar și ca un avertisment privind autenticitatea unora dintre cardinali.
Ar putea fi un candidat pentru funcția de papă
Deși figurează pe unele liste ale „papabililor” vehiculate în presă, Lopez Romero respinge ideea unei eventuale alegeri proprii. „E ca și cum Messi se retrage și eu sunt pus în locul lui”, a ironizat el, sugerând atât modestie, cât și o conștientizare a presiunii uriașe care planează asupra conclavului. Totuși, refuzul public al unei eventuale alegeri nu exclude că el ar putea fi susținut de un grup de cardinali care își doresc un papă mai ancorat în tradiția clericală și mai puțin preocupat de deschiderea ecumenică sau geografică.
Pe tema universalității Bisericii, Lopez Romero pare să fie, paradoxal, în acord cu Francisc. El consideră că „nu există granițe geografice care să ne limiteze”, și că este perfect plauzibil ca viitorul papă să provină din locuri precum Birmania, Timor, Australia, America de Nord sau Africa. Dar această perspectivă internaționalistă, deși comună cu viziunea actualului pontif, poate avea fundamente teologice și strategice foarte diferite.
În timp ce papa Francisc a făcut din marginali și din periferii centrul misiunii sale, Lopez Romero pare să pledeze mai degrabă pentru o întoarcere la esențialul creștinismului — o Biserică pusă în slujba lumii, dar fidelă miezului spiritual, nu imitării unui lider carismatic.
În concluzie, în anticiparea conclavului din 7 mai, Cristobal Lopez Romero devine tot mai vizibil drept un potențial contestatar al moștenirii lui Francisc. Chiar dacă nu-și asumă frontal o poziție de opoziție, modul în care își formulează rezervele și accentul pus pe discernământ spiritual, în detrimentul entuziasmului reformator, îl transformă într-un jucător cheie în alegerea viitorului papă — fie ca votant, fie ca inspirator al unei schimbări de direcție.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
