Apa mării în Spania s-a încălzit până la o temperatură nemaiîntâlnită până acum. Record absolut în Mediterană

Fenomenul, produs în plin val de căldură care afectează Peninsula Iberică și sudul Europei, este considerat de oamenii de știință încă o dovadă a accelerării schimbărilor climatice. Recordul a fost înregistrat de o baliză oceanografică amplasată în apropierea insulei Dragonera, în vestul Mallorcăi. Datele au fost transmise către Serviciul Național de Meteorologie din Spania (AEMET), iar ulterior au fost confirmate de Autoritatea Portuară Spaniolă, instituția care administrează sistemul de monitorizare.

Chiar înainte de confirmarea oficială, televiziunea publică spaniolă RTVE anunțase că este vorba despre cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată în apele spaniole, depășind toate valorile consemnate de la începutul monitorizărilor sistematice.

O mare mai caldă decât o piscină

Temperatura de peste 33 de grade Celsius este una neobișnuită chiar și pentru Marea Mediterană, cunoscută pentru verile sale fierbinți. În mod normal, în această perioadă a anului, temperatura apei în zona Balearelor se situează în jurul valorii de 26-28 de grade Celsius, iar în anii considerați foarte călduroși poate ajunge la 29 sau chiar 30 de grade.

Depășirea pragului de 33 de grade transformă însă suprafața mării într-un adevărat rezervor de căldură. Pentru turiști, apa poate părea plăcută la prima vedere, însă specialiștii atrag atenția că acest fenomen nu reprezintă un motiv de bucurie, ci un semnal de alarmă.

În multe zone de coastă, diferența dintre temperatura aerului și cea a apei aproape că a dispărut. În loc să răcorească atmosfera, marea contribuie la menținerea unor nopți tropicale, în care temperaturile rămân foarte ridicate chiar și după apusul soarelui. Potrivit datelor analizate de climatologi, temperaturile din vestul Mării Mediterane sunt în prezent cu aproximativ patru grade Celsius peste media multianuală.

La prima vedere, o diferență de patru grade poate părea redusă. În realitate, pentru un ecosistem marin este uriașă. Oceanele și mările absorb cantități enorme de energie termică, iar chiar și o creștere aparent modestă presupune acumularea unei cantități impresionante de căldură.

Oamenii de știință explică faptul că aceste temperaturi excepționale sunt strâns legate de încălzirea globală provocată de activitățile umane. Emisiile de gaze cu efect de seră au dus la creșterea temperaturii atmosferei, iar oceanele și mările absorb peste 90% din surplusul de căldură generat de acest proces.

În ultimii ani, Mediterana a fost identificată drept unul dintre „punctele fierbinți” ale schimbărilor climatice la nivel mondial, regiunea încălzindu-se într-un ritm mai rapid decât media globală.

Ecosistemele marine, tot mai vulnerabile

Temperaturile extrem de ridicate ale apei reprezintă o amenințare serioasă pentru biodiversitatea din Mediterană.

Numeroase specii de pești, moluște și nevertebrate sunt adaptate unui interval relativ stabil de temperaturi. Atunci când apa se încălzește peste limitele normale, metabolismul acestora este afectat, iar unele specii sunt obligate să migreze spre zone mai reci.

Printre cele mai vulnerabile sunt pajiștile de Posidonia oceanica, planta marină considerată „plămânul Mediteranei”. Aceasta produce cantități importante de oxigen, stabilizează fundul mării și reprezintă habitat pentru sute de specii.

Valurile marine de căldură, din ce în ce mai frecvente, pot provoca degradarea acestor pajiști, iar refacerea lor durează zeci sau chiar sute de ani.

În același timp, temperaturile ridicate favorizează apariția unor specii invazive provenite din Marea Roșie sau din Oceanul Indian, care găsesc acum condiții ideale pentru a se răspândi în Mediterană.

Specialiștii avertizează că efectele unei mări foarte calde nu se limitează la ecosistemele marine. O Mediterană supraîncălzită funcționează asemenea unui imens rezervor de energie. Apa foarte caldă se evaporă intens, încărcând atmosfera cu vapori de apă. În momentul în care, spre sfârșitul verii sau la începutul toamnei, primele mase de aer rece coboară din nordul Europei, acestea întâlnesc aerul foarte cald și umed aflat deasupra mării.

Diferențele mari de temperatură generează instabilitate atmosferică accentuată. Aerul cald urcă rapid, se condensează și poate forma nori de furtună extrem de puternici.

Acest mecanism stă la baza episoadelor de precipitații torențiale care au afectat în ultimii ani Spania, Italia, Franța și alte state mediteraneene.

În unele cazuri, într-un interval de doar câteva ore cade cantitatea de ploaie corespunzătoare unei luni întregi, provocând inundații rapide, alunecări de teren și pagube de milioane de euro.

Turiștii resimt deja efectele

Pentru milioanele de turiști aflați în această perioadă în Mallorca, Ibiza, Menorca sau Formentera, căldura mării schimbă complet experiența vacanței. În mod obișnuit, apropierea de mare oferă o senzație de răcoare în timpul nopții. Acum însă, apa foarte caldă continuă să degaje căldură și după apus, iar briza marină nu mai are efectul răcoritor cu care erau obișnuiți localnicii și vizitatorii.

Nivelul ridicat al umidității face ca temperaturile resimțite să fie chiar mai mari decât cele indicate de termometre.

Mulți turiști spun că inclusiv înotul oferă o senzație diferită față de anii precedenți, apa fiind atât de caldă încât nu mai produce efectul revigorant caracteristic unei băi în mare.

Nu doar Spania se confruntă cu temperaturi neobișnuit de ridicate ale apei. În această vară, numeroase stații de monitorizare din Italia, Franța, Grecia și Croația au raportat valori peste mediile istorice. Climatologii vorbesc despre adevărate „valuri marine de căldură”, fenomene similare celor care afectează atmosfera, dar care se desfășoară în apă și pot dura săptămâni sau chiar luni.

Aceste episoade devin tot mai frecvente și mai intense, iar intervalele dintre ele sunt din ce în ce mai scurte. Încălzirea Mediteranei are implicații economice importante pentru întreaga regiune. Pescarii observă deja modificări ale capturilor, unele specii tradiționale devenind tot mai rare, în timp ce altele, specifice apelor tropicale, apar în zone unde nu existau în trecut.

Industria turismului se confruntă și ea cu provocări noi. Temperaturile extreme pot descuraja vizitele în timpul verii, iar autoritățile sunt obligate să investească tot mai mult în măsuri de adaptare, de la extinderea spațiilor umbrite până la modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și energie.

Experții avertizează că, dacă tendința actuală va continua, astfel de recorduri ar putea deveni din ce în ce mai frecvente în următoarele decenii.

Un nou semnal privind ritmul schimbărilor climatice

Recordul de 33,02 grade Celsius înregistrat în largul Mallorcăi este privit de comunitatea științifică drept un nou indicator al transformărilor rapide prin care trece clima planetei.

În urmă cu doar câteva decenii, o astfel de temperatură în apele Mediteranei părea aproape imposibilă. Astăzi, ea devine realitate într-una dintre cele mai populare destinații turistice din Europa.

Pentru locuitorii din Baleare și pentru milioanele de turiști care aleg anual litoralul spaniol, fenomenul înseamnă mai mult decât o mare neobișnuit de caldă. El aduce nopți sufocante, umiditate ridicată, riscuri sporite de furtuni violente și presiuni tot mai mari asupra ecosistemelor marine.