Meloni cere ajutorul UE pentru a evita un buget de austeritate în Italia

Deși nu a reușit să iasă din procedura de infringement, guvernul italian este pregătit să solicite Europei cheltuieli suplimentare pentru energie și apărare. Pentru a ține deficitul sub control, unele măsuri vor fi amânate, iar ministerul condus de Guido Crosetto va primi mai puține resurse. Inflația în creștere complică și mai mult legea bugetului. Meloni cere Bruxelles-ului flexibilitate în aplicarea regulilor europene. În caz contrar, ultima rectificare bugetară riscă să fie marcată de austeritate.

Italia se pregătește să ceară activarea clauzei pentru cheltuieli suplimentare 

Guvernul italian se pregătește să trimită în scris cererea de activare a clauzei pentru cheltuieli suplimentare cu energia și apărarea. Se așteaptă totuși ca partea destinată apărării să fie redusă față de previziunile inițiale, după ce obiectivul ieșirii anticipate din procedura de deficit nu a fost atins. În același timp, prim-ministrul deschide un alt front cu Europa. De data aceasta nu mai este vorba despre circumstanțe excepționale, ci despre inima noului Pact European de Stabilitate.

Într-o scrisoare adresată Bruxelles-ului, Meloni subliniază că creșterea reînnoită a inflației pune în pericol respectarea traiectoriei cheltuielilor nete – parametrul-cheie pentru evaluarea respectării constrângerilor UE. Din acest motiv, ea cere o discuție urgentă la nivel continental pentru a adapta regulile la noul scenariu al prețurilor. Până la un răspuns oficial, semnalele primite din partea liderilor europeni nu par pozitive.

Cifrele economiei din Italia în 2026

Vineri, 2 octombrie, Consiliul de Miniștri va aproba Documentul de Planificare a Finanțelor Publice – cunoscut sub acronimul DPFP. Documentul prezintă cifrele economiei italiene pentru 2026 și anii următori și stabilește cadrul în care va fi redactată următoarea lege bugetară. I se va atașa și un raport privind abaterea rezultată din solicitarea de activare a clauzelor extraordinare de salvgardare. Meloni a anunțat deja că Italia va cere integral cele 14 miliarde de euro disponibile pentru energie. Utilizarea acestor fonduri ar putea dura însă câteva luni. Înainte de aprobarea cererii vor fi necesare mai multe demersuri parlamentare și, mai ales, europene, care pot depăși formalitățile și pot implica discuții și analize suplimentare.

Pentru că Italia se află încă în procedura de încălcare a dreptului comunitar, costurile generate de activarea clauzei ar afecta în prezent deficitul. Potrivit Fanpage.it, guvernul ar putea decide să amâne cel puțin o parte din măsurile energetice până în primăvară, când o nouă evaluare a Comisiei Europene ar putea scoate Italia de pe lista de supraveghere. Cu același obiectiv de a limita deficitul – dar și din considerente electorale – solicitarea de cheltuieli suplimentare pentru apărare ar urma să fie redusă față de cele 0,9% din PIB prevăzute înainte de vară.

Costurile statului italian sunt pe cale să explodeze

Pentru a înțelege implicațiile unei inflații atât de ridicate este nevoie de o scurtă privire asupra noilor reguli ale Pactului de Stabilitate. Parametrul central al pactului, intrat în vigoare în 2024, este reprezentat de cheltuielile nete. Comisia Europeană a convenit cu fiecare stat membru un procent din PIB pe care administrațiile publice îl pot cheltui anual până în 2029, net de anumite elemente și cu o mică marjă de ajustare. Până acum, Italia și-a respectat în mare măsură acest angajament. Traiectoria cheltuielilor nete a fost însă stabilită într-o perioadă în care prețurile erau mult mai mici. Acum multe costuri sunt pe cale să explodeze, începând cu pensiile și indemnizația unică, care urmează să fie ajustate în funcție de inflație.

Pe coridoarele Ministerului Economiei și Finanțelor se observă că o astfel de situație i-ar pedepsi cel mai mult pe cei care și-au făcut temele – precum Italia – și care acum riscă să-și piardă bugetele din cauza unor factori externi. Pe 1 octombrie, Meloni a trimis o scrisoare Comisiei Europene în care cere revizuirea normelor privind cheltuielile nete, pentru a le face mai flexibile în contextul inflației în creștere. Prim-ministrul solicită, de asemenea, posibilitatea de a folosi veniturile fiscale sporite generate de creșterea prețurilor pentru măsuri compensatorii în favoarea familiilor și a întreprinderilor – lucru interzis în prezent de normele UE.

„Această modificare completă a bugetului nu poate fi ignorată”, a declarat Meloni la adunarea CNA de la Roma, „care nu depinde de deciziile guvernului, ci de situația actuală. Cerem ca și acest lucru să fie luat în considerare.” Poziția a fost reiterată la scurt timp după aceea, în timpul unui summit al liderilor majorității convocat la Palazzo Chigi.