Oficialul european și-a exprimat îngrijorarea față de forma actuală a reformei, aflată în dezbatere la Parlamentul European, care prevede, printre altele, înființarea unor centre în afara Uniunii Europene pentru solicitanții de azil respinși, așa-numitele „centre de returnare”.
Documentul propune și măsuri mai dure pentru persoanele care refuză să părăsească teritoriul UE, inclusiv prelungirea perioadelor de detenție și confiscarea documentelor de identitate.
În observațiile publicate luni, Michael O'Flaherty a avertizat că orice astfel de inițiative trebuie să fie compatibile cu dreptul internațional.
„Protecţia drepturilor omului nu este un obstacol în calea bunei funcţionări a sistemului de migraţie; este fundamentul său”, a mai spus acesta.
Se insistă pe drepturile omului
„Trebuie să ne asigurăm că, în căutarea unui cadru comun, nu demontăm garanţiile care-i protejează pe migranţi şi solicitanţii de azil”, a adăugat comisarul.
El a cerut, în mod special, prudență în privința centrelor de returnare din afara granițelor Uniunii Europene. Potrivit acestuia, returnările voluntare ar trebui să fie prioritare în fața expulzărilor forțate, iar folosirea detenției ar trebui limitată la strictul necesar.
Totodată, O'Flaherty a solicitat ca sancțiunile și măsurile represive să fie proporționale și să fie analizate alternative la returnare pentru soluționarea situațiilor de ședere ilegală.
Datele pentru anul 2025 arată că numărul intrărilor ilegale în Uniunea Europeană a scăzut cu peste 25%, potrivit agenției europene de pază a frontierelor Frontex. Reducerile cele mai mari au fost înregistrate pe ruta balcanică, în timp ce fluxurile rămân concentrate în zona Mării Mediterane, în special pe traseele cu plecare din Libia.
Consiliul Europei, instituție cu sediul la Strasbourg și formată din 46 de state membre, are rolul de organism de supraveghere a respectării drepturilor omului și a principiilor democratice pe continent.