Orbán, cunoscut pentru legăturile sale strânse cu Kremlinul chiar și după invazia rusă din februarie 2022, a fost singurul lider al Uniunii Europene care a refuzat să semneze o declarație comună prin care se reafirma dreptul Ucrainei de a-și decide viitorul. Potrivit premierului maghiar, realitatea de pe teren nu mai reflectă o situație de „război deschis”, ci un conflict încheiat în favoarea Moscovei. „Vorbim ca și cum ar fi o situație de război deschis, dar nu este așa. Ucrainenii au pierdut războiul. Rusia a câștigat acest război”, a spus acesta.
Premierul a adăugat că problema reală nu mai este cine va învinge, ci modul în care Occidentul va recunoaște acest fapt și ce consecințe politice, economice și strategice va genera această recunoaștere. „Singura întrebare este când și în ce circumstanțe Occidentul, care îi susține pe ucraineni, va admite că s-a întâmplat acest lucru și care vor fi consecințele tuturor acestor lucruri”, a continuat Orbán.
Viktor Orban a avut idei contrare Uniunii Europene
Declarațiile sale se înscriu într-o linie constantă de poziționare împotriva sprijinului militar masiv pentru Kiev. Orbán a avertizat în repetate rânduri că Europa își subminează propria securitate și stabilitate economică prin menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei și prin alimentarea continuă a efortului de război ucrainean. În opinia sa, Uniunea Europeană a ratat șansa de a negocia un acord favorabil atunci când avea pârghii, iar acum riscă să fie exclusă de la masa tratativelor. „Dacă nu ești la masa negocierilor, atunci ești pe meniu”, a punctat liderul maghiar, sugerând că viitorul Europei ar putea fi decis de alții.
Ungaria, dependentă într-o măsură semnificativă de resursele energetice rusești, și-a construit o politică externă distinctă în interiorul UE, pledând împotriva aderării Ucrainei la blocul comunitar și avertizând că un astfel de pas ar aduce pagube majore economiilor statelor membre, în special în domeniul agricol.
Declarația lui Orbán vine în pragul unei întâlniri considerate de mulți observatori drept una dintre cele mai importante din ultimii ani pe scena internațională: summitul dintre Donald Trump și Vladimir Putin, programat pentru 15 august 2025 în Anchorage, Alaska. Alegerea locației nu este întâmplătoare. Alaska este nu doar geografic apropiată de Rusia, prin strâmtoarea Bering și Insulele Diomede, ci și încărcată de simbolism istoric, fiind teritoriul pe care Rusia l-a vândut Statelor Unite în 1867. Va fi prima vizită a unui lider rus în Alaska de la acel moment istoric.
Unde va avea loc întâlnirea Putin-Trump
Întâlnirea se va desfășura la Joint Base Elmendorf–Richardson, o bază militară americană de mare securitate, ceea ce permite controlul strict al accesului și eliminarea riscurilor majore. Analiștii notează că un astfel de loc oferă atât protecție maximă, cât și un cadru lipsit de presiunea protestelor masive, ceea ce facilitează negocieri sensibile.
Din punct de vedere diplomatic, summitul ridică numeroase întrebări. Surse apropiate discuțiilor susțin că Trump ar putea propune un acord de pace care să includă modificări teritoriale, o idee respinsă categoric de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și considerată ilegală de constituția Ucrainei. De asemenea, există temeri că un eventual acord ar putea fi dezechilibrat în favoarea Rusiei, în special dacă Occidentul nu va impune condiții ferme și mecanisme de sancționare în cazul nerespectării termenilor.
Reacțiile internaționale sunt mixte. India a salutat inițiativa, considerând-o o posibilă cale spre încheierea conflictului, în timp ce statele europene rămân divizate între dorința de pace și îngrijorarea că orice compromis ar putea legitima acțiunile Moscovei. Analiști de la centre de studii strategice avertizează că un acord care nu implică în mod direct Kievul și nu îi garantează securitatea pe termen lung este sortit instabilității.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
