Deși la prima vedere pare o ofertă tentantă, realitatea pare mai complicată. Antreprenorul a explicat că grătarul este unul modern, pe gaz, nu unul de târg sau de piață, și că timpul efectiv de lucru la grătar ar fi între două și cinci ore pe zi. Restul timpului, susține el, se ocupă cu alte sarcini, fără a intra în detalii foarte clare.
„Nu găsim pe nimeni să angajăm la grătar, căutăm de aproape două săptămâni. Poate 4000 lei par puțini, dar nu e vorba de grătar cum e la târg sau prin piețe sau prin altă parte. Aici grătarul se face doar câteva ore, probabil între două ore și cinci, iar restul zilei facem alte lucruri. Sau căutăm pe cineva part-time dacă e interesat pentru weekend, începând de vineri după-amiază, sâmbătă și duminică”, a declarat patronul.
Românii, împărțiți: „4000 de lei? Nu merită pentru fumul și căldura de la grătar” vs. „Unii nu mai vor să muncească deloc!”
Postarea a stârnit un val de reacții în mediul online. Dacă unii au considerat că suma este insuficientă pentru efortul fizic depus, mai ales în plin sezon canicular, alții au susținut că 4000 de lei reprezintă un salariu decent pentru un job care nici măcar nu e full-time. Comentariile au curs în valuri, iar tonul acestora variază de la indignare până la sarcasm sau chiar furie.
Unul dintre comentatori a scris:
„4000 de lei??? Mai omule, tu ai sta? La 40⁰C + fumul de la grătar inhalat.”
Altul este și mai categoric:
„Dacă reziști 3 săptămâni, pleci fără niciun ban... că l-ai încurcat... Cu 3-4 fraieri trece sezonul. La anu' face iar anunțul.”
Un alt utilizator citește printre rânduri și scoate în evidență neclaritățile:
„Și restul zilei facem alte lucruri... Citiți printre rânduri.”
Nu mai vor românii să muncească?
Pe de altă parte, au fost și persoane care au luat apărarea patronului, considerând că pretențiile unor potențiali angajați sunt exagerate:
„Ferească Dumnezeu! Citesc aici mesaje și mă crucesc! Că nu stau la grătar la 40 de grade, că e puțin 4000, că dacă scazi apa și țigările nu rămâi cu nimic! Alooo, cât vreți și ce condiții? Unii lucrează pe minim și trag frate!”
Un comentator mai tăios a adus în discuție un argument tot mai des întâlnit:
„Aveți unii niște pretenții! De asta aduce lumea nepalezi, că ăia sunt mai muncitori și mai cu simț de răspundere!”
Un alt utilizator ridică problema modului în care antreprenorii își împart câștigurile și arată cu degetul spre discrepanțele sociale:
„Angajații muncesc și iau mărunțiș, iar antreprenorii cu G-uri, vile, vacanțe și milioane prin conturi. Trebuie să înțelegeți că trebuie să mai renunțați la profiturile mari și că din acele profituri trebuie să vă creați o echipă mulțumită.”
Mulți sunt sceptici
Desigur, nu au lipsit nici ironiile:
„Vă faceți treaba la grătar și separat după ce terminați mai faceți și alte lucruri: o nimica toată, ruptă cârca, mâinile, gunoier, tot ce se poate. Sclăvit la maxim pentru 4000 de lei... Îi trebuie și aerul din piept luat că doar îl plătește, ce, îi dă banii degeaba?”
Sau, mai simplu spus:
„Ca tot românul... angajăm grătaragiu pentru 3 ore și încă 12 ore la curățenie, aranjat mobilă, cărat navete cu bere... etc.”
Deși pare o simplă postare de angajare, cazul a deschis o dezbatere mai largă cu privire la piața muncii din România. Pe de o parte, mulți antreprenori se plâng că nu găsesc personal dispus să muncească, nici măcar pentru salarii peste medie. Pe de altă parte, angajații sau potențialii angajați reclamă lipsa transparenței, volumul de muncă nedeclarat și, în unele cazuri, tratamentul incorect.
Cazul din Scornicești reflectă astfel o problemă mai largă, în care încrederea între angajat și angajator pare din ce în ce mai greu de construit. Iar până una alta, terasa cu piscină rămâne fără fum de grătar, iar patronul, cu un post neacoperit și cu multe comentarii de digerat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
