Planul va fi supus votului în Bundestag la începutul toamnei, dar direcția este deja clară: guvernul Merz se distanțează de dogmele conservatoare privind deficitul bugetar, promovând un program ambițios de îndatorare care prevede cheltuieli totale de aproximativ 847 de miliarde de euro în următorii cinci ani, dintre care 500 de miliarde de euro vor proveni din bugetul federal, iar restul din fonduri speciale pentru infrastructură și apărare.
Ministrul de Finanțe, social-democratul Lars Klingbeil, a fost cel care a dat tonul discursului anti-austeritate, lansând critici dure la adresa abordării tradiționale a Germaniei în privința finanțelor publice. „Am economisit timp de mulți ani și acest lucru a distrus țara. Vedem acum consecințele peste tot: școlile sunt șubrezite, podurile nu stau în picioare, șoselele sunt în stare proastă, nu există bani suficienți pentru armata noastră”, a declarat Klingbeil. El a adăugat că acest efort bugetar reprezintă un „semnal clar trimis cetățenilor pentru a le arăta că sunt ascultați”.
Cu cât se va împrumuta Germania în 2025
Pentru anul 2025, guvernul german preconizează împrumuturi în valoare de 143 de miliarde de euro, dintre care 81,8 miliarde de euro vor fi contractate prin bugetul ordinar – o creștere spectaculoasă față de cele 33,3 miliarde de euro împrumutate în 2024. În 2026, nivelul împrumuturilor ar urma să atingă 172,7 miliarde de euro.
Unul dintre cele mai relevante aspecte este că Germania își propune să dubleze cheltuielile cu plata dobânzilor în următorii cinci ani, ceea ce reflectă angajamentul guvernului față de această strategie de relansare economică bazată pe împrumuturi masive. Cancelarul Merz, care a preluat puterea în urma alegerilor din februarie, mizează pe această infuzie de capital public pentru a scoate cea mai mare economie a Europei din stagnarea prelungită.
Într-un discurs menit să liniștească opinia publică și piețele financiare, ministrul Klingbeil a subliniat că nivelul actual al datoriei publice a Germaniei, de 63% din PIB, este încă unul relativ scăzut comparativ cu alte economii occidentale. „Suntem într-o poziție financiară robustă. Datoria noastră este semnificativ mai mică decât cea a Franței sau a Statelor Unite”, a declarat el.
Prin contrast, Franța a anunțat recent că intenționează să își reducă cheltuielile publice pentru a controla deficitul și datoria publică, aflate pe o traiectorie ascendentă alarmantă. Germania adoptă, așadar, o cale opusă: în loc să reducă, preferă să investească agresiv.
Elementele esențiale ale noi strategii
O componentă esențială a noii strategii bugetare o reprezintă apărarea. Potrivit planului anunțat de executivul german, Germania ar urma să atingă în 2029 obiectivul NATO de a aloca 3,5% din PIB pentru apărarea propriu-zisă, față de peste 2% cât a fost anul trecut. În plus, alte 1,5% din PIB vor fi dedicate unor măsuri conexe de securitate – cum ar fi rețelele cibernetice și infrastructura strategică.
Astfel, pe lângă relansarea economiei și refacerea infrastructurii, guvernul Merz are în vedere o reașezare completă a rolului Germaniei în NATO și în arhitectura de securitate europeană, într-un context internațional tot mai instabil.
În ceea ce privește structura bugetului, guvernul nu a anunțat majorări masive de taxe, preferând să mizeze pe efectele multiplicatoare ale investițiilor publice pentru a stimula creșterea economică. Rămâne de văzut dacă această strategie ambițioasă va reuși să oprească declinul industrial, stagnarea consumului și fragilizarea sistemului public de educație și sănătate.
Votul din Bundestag din toamnă va fi momentul de test pentru viziunea economică a cancelarului Merz. Deocamdată, direcția este clară: Germania renunță la reținerile fiscale și deschide robinetul investițiilor, asumându-și riscurile unei datorii publice mai mari în numele unei redresări rapide și durabile.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
