Parlamentul European a adoptat marţi rezoluţia nelegislativă privind statul de drept în România cu 473 voturi pentru, 151 de voturi împotrivă şi 40 de abţineri, un text care afirmă "profunda preocupare" a eurodeputaţilor faţă de reforma legislaţiei judiciare şi penale din România şi "condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a forţelor de poliţie în timpul protestelor de la Bucureşti" din luna august.
Ca reacţie la acest vot, eurodeputata Roberta Metsola, coordonatoarea PPE în Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a PE, a afirmat:
''În ultimele luni, românii au ieşit pe străzi pentru a-şi face vocea auzită. Aceşti oameni nu doresc decât să fie respectate valorile europene promise atunci când România a aderat la UE. Ei vor un guvern puternic care apără statul de drept. Vocea lor nu a fost ascultată de autorităţile române. Vreau să asigur oamenii din România că Parlamentul European îi vede, le aude vocea şi nu îi va dezamăgi''.
Potrivit reprezentantei PPE, schimbările din sistemul judiciar din România din cursul acestui an sunt opusul a ceea ce cetăţenii europeni aşteaptă de la legislatorii pe care i-au ales pentru a-i reprezenta. ''Oamenii aşteaptă transparenţă, justiţie, stat de drept şi democraţie. Asta merită. Pentru aceasta va lupta grupul PPE - întotdeauna'', a subliniat Roberta Metsola.
Eurodeputaţii PPE dau asigurări că vor monitoriza situaţia din România şi vor continua să solicite respectarea valorilor europene - integritate, transparenţă şi justiţie.
În rezoluţia adoptată marţi, Parlamentul European se declară "profund preocupat de revizuirea legislaţiei judiciare şi penale din România, îndeosebi din cauza posibilităţii ca aceasta să ducă la subminarea structurală a independenţei sistemului judiciar şi a capacităţii acestuia de a combate eficient corupţia din România, precum şi la slăbirea statului de drept", se arată în rezoluţie, redactată de reprezentanţi ai grupurilor politice din legislativul comunitar.
De asemenea, documentul "condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018".
În plus, rezoluţia "invită autorităţile române să instituie garanţii prin care să asigure o bază transparentă şi legală pentru orice tip de cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care dereglează mecanismele de verificare şi de echilibrare" şi "solicită întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii".
Eurodeputaţii "îndeamnă autorităţile române să contracareze orice măsuri care ar dezincrimina corupţia" şi "să aplice strategia naţională anticorupţie" şi "recomandă cu fermitate reconsiderarea legislaţiei privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul său de a avea un efect de intimidare asupra societăţii civile, precum şi în contradicţie cu principiul libertăţii de asociere şi dreptul la viaţă privată şi de a o alinia pe deplin" cadrului UE.
Nu în ultimul rând, eurodeputaţii "îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar".
De asemenea, legislativul comunitar "îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă şi subliniază că trebuie abordate chestiunile menţionate mai sus pe baza unui proces transparent şi incluziv" şi "încurajează solicitarea din proprie iniţiativă a avizelor Comisiei de la Veneţia cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă".
Dezbaterea premergătoare rezoluţiei a avut loc pe 3 octombrie, în plenul Parlamentului European, la discuţii participând premierul Viorica Dăncilă şi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
