Românca Gabriela Ferguson, profesoară de matematică la Llanishen High School, fondatoare a Școlii Românești din Cardiff și inițiatoarea acestui festival care a cucerit inimile celor prezenți a vorbit despre acest eveniment în cadrul emisiunii "Generația Globală", moderată de Bogdan Bolojan.
„Am vrut să adunăm comunitatea românească din Cardiff într-un mod frumos, cu sens, și am ales Sânzienele pentru că este o sărbătoare de suflet. E despre dragoste, despre feminitate, despre vară, despre puritatea și forța naturii. Este și o sărbătoare care celebrează ia românească, așa că am invitat femeile din comunitate să vină îmbrăcate în ie sau în elemente tradiționale. Am fost tare mândre toate!”, spune Gabriela, zâmbind larg.
Cultura românească, aratată peste hotare
Dar festivalul a fost mai mult decât o celebrare internă. Gabriela a vrut să arate cultura românească și galezilor.
„Am organizat acest eveniment și ca un fel de showcase pentru comunitatea locală. Le-am arătat cine suntem, ce ne definește, ce păstrăm în suflet, chiar și departe de casă. A venit consilierul local Garry Hunt, chiar dacă avea un program foarte încărcat. A fost impresionat, a vorbit cu noi, a văzut cât de uniți suntem. Au venit și doamne din comunitatea galeză, implicate civic, care au intrat cu noi în horă. Au râs, s-au bucurat, s-au simțit bine. A fost o legătură reală între noi și ei.”
Una dintre emoțiile mari ale zilei a fost momentul artistic oferit de Tatiana Captaciuc, o tânără studentă originară din Republica Moldova, care a interpretat live cântece tradiționale românești.
„Tatiana este extraordinară. O tânără talentată, care cântă cu suflet. Când a început să cânte, parcă toată lumea s-a oprit. A fost liniște. Am simțit că ne duce acasă, pe prispa bunicilor, în satul nostru din copilărie. Așa o voce caldă, așa emoție! Ea e exemplul perfect al ceea ce vrem să facem: să le oferim tinerilor români din diaspora o platformă. Să știe că nu sunt singuri, că rădăcinile lor contează, că au unde să-și exprime talentul, unde să se simtă acasă.”
Mâncare românească, la discreție
Festivalul a fost și un festin culinar, cu sarmale, brânzeturi aduse din România, salam, roșii adevărate, prăjituri făcute în casă de doamnele din comunitate.
„Un prieten de-al meu, Ciprian, care are un magazin românesc, ne-a donat tot ce a ținut de mâncarea tradițională. Totul din suflet. Iar doamnele noastre, harnice și talentate, au venit cu prăjituri care mai de care. A fost, efectiv, ca un ospăț de acasă. Fiecare a adus ceva. A fost un festival al comunității, în care toți am pus umărul. Asta mi-a plăcut cel mai mult: nu a fost despre cine organizează, ci despre noi, despre faptul că fiecare a vrut să contribuie. Și asta se întâmplă rar. De obicei, e greu să mobilizezi lumea. Dar aici, toți au spus 'da'.”
Evenimentul a avut și o componentă educativă și de sprijin pentru viitor: printr-o tombolă caritabilă, s-au strâns fonduri pentru Școala Românească din Cardiff.
„Vrem ca cei mici să învețe limba, să cunoască tradițiile, să se simtă conectați la cultura lor. Tombola ne-a ajutat să strângem bani pentru materiale, pentru activități. Am avut premii frumoase donate de oameni din comunitate, inclusiv o coroniță de vară de la DOR Creative. Lumea a fost generoasă, s-a văzut dorința de a construi ceva pe termen lung.”
Totul se bazează pe voluntariat
Gabriela mărturisește că toate aceste eforturi sunt făcute din pur voluntariat.
„Totul, absolut totul, se bazează pe voluntariat. Nu avem sponsori mari, nu avem bugete. Doar oameni care cred în comunitate și în rădăcini. Și să știți că asta e rar. E nevoie de inimă, nu doar de timp. E nevoie de credință că merită. Și noi asta facem, credem.”
Pe fundalul acestei sărbători, s-au legat prietenii, s-au redescoperit povești și s-a născut speranța.
„Vrem să facem acest festival în fiecare an. Să devină o tradiție. A fost cald, a fost viu, a fost românesc. Și cel mai frumos lucru e că galezii ne-au primit cu brațele deschise. A fost o zi în care nu ne-am simțit străini. Ne-am simțit acasă”, încheie Gabriela Ferguson.
Astfel, într-un colț de Cardiff, printre ii, sarmale și cântece populare, s-a țesut din nou firul nevăzut al românismului - acel fir care nu se rupe niciodată, ci se întinde cu blândețe peste mări și zări, purtând cu el dorul, dragostea și rădăcina.
Sursa foto: Rouca.org
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
