Românii cu drept de vot din diaspora au la dispoziţie trei zile pentru a-l alege pe cel care va conduce România în următorii cinci ani, fiind aşteptaţi la urne pe 2, 3 şi 4 mai.
În cele 965 de secţii de votare din diaspora organizate pentru alegerile prezidenţiale din acest an pot vota cetăţenii români care se află în străinătate în ziua scrutinului, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reşedinţa în afara ţării.
Cele mai multe secţii de votare sunt în Italia şi Malta - 161, Spania - 147, Marea Britanie - 108, Franţa şi Principatul Monaco - 69, Republica Moldova - 64, SUA - 50, Belgia - 29, Ţările de Jos - 23.
Comparativ cu localităţile în care au fost organizate secţii de votare în străinătate la alegerile prezidenţiale şi parlamentare din anul 2024, pentru alegerile din acest an, 29 de secţii au fost relocate în localităţi sau zone apropiate, fie ca urmare a consultărilor cu reprezentanţii comunităţilor de cetăţeni români, fie pentru o mai bună acoperire a comunităţilor din diverse zone, în scopul facilitării accesului acestora la secţiile de votare, arată Ministerul Afacerilor Externe.
MAE precizează că în cazul a cinci secţii de votare din Franţa, Marea Britanie şi Spania vor fi utilizate adrese diferite între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale. Totodată, Ministerul Afacerilor Externe menţionează că, la fel ca în cazul alegerilor din 2024, din motive obiective, nu vor fi organizate secţii de votare în următoarele zone: Afganistan (militarii români au fost retraşi din teatrele de operaţiuni), Rostov-pe-Don (oficiu consular închis), Odesa (activitatea oficiului consular este suspendată temporar), Sudan (activitatea misiunii este preluată de AR Addis Abeba), Venezuela (misiune închisă), Libia (misiunea este relocată la Tunis) şi Phenian (activitatea misiunii este temporar suspendată).
Alegeri prezidențiale 2025. Programul secțiilor de votare din străinătate
Secţiile de votare din străinătate vor fi deschise timp de trei zile, după cum urmează:
- Vineri, 2 mai, între orele 7:00 şi 21:00 (orele locale)
- Sâmbătă, 3 mai, între orele 7:00 şi 21:00 (orele locale); în prima şi a doua zi ale votării în străinătate, alegătorii care la ora locală 21:00 se află la sediul secţiei, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de a alege, până cel mai târziu la ora locală 23:59
- Duminică, 4 mai, între orele 7:00 (ora locală) şi 21:00 (ora locală a României); nu mai târziu de ora 21:00, ora României, cu posibilitatea de prelungire pentru încă trei ore pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora de închidere a secţiei respective, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei.
Duminică, 4 mai, majoritatea secţiilor de votare din străinătate vor fi deschise între orele 7:00 - 21:00, orele locale ale ţării în care se află secţia de votare, cu excepţia unor state din Europa, Africa, America de Sud, SUA şi Canada, în care secţiile se vor închide la ora locală a României 21:00. Pentru alegătorii care se află la sediul secţiei la închiderea acesteia, există posibilitatea prelungirii votării cu încă trei ore, potrivit AEP.
Astfel, în Algeria, Austria, Belarus, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Cehia, Croaţia, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Marea Britanie, Maroc, Muntenegru, Nigeria, Norvegia, Olanda, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Tunisia, Ungaria - urnele se închid la ora 20:00 (ora locală), existând posibilitatea prelungirii pentru cei aflaţi la rând până la ora 22:59 (ora locală).
* în Islanda, Irlanda, Portugalia, Senegal - urnele se închid la ora 19:00 (ora locală); votarea se poate prelungi până la ora 21:59 (ora locală);
* în Brazilia, Chile, Argentina, Uruguay - votarea se încheie la ora 16:00 (ora locală), la ora 18:59 (ora locală) dacă se prelungeşte pentru cei aflaţi la rând;
* Canada (Dieppe) - votarea se încheie la ora 15:00 (ora locală); prelungire până la ora 17:59 (ora locală);
* Canada (Ottawa, Toronto, Montreal, Quebec), Columbia, Cuba, Peru, SUA (Washington, Miami, New York) - alegerile se termină la ora 14:00 (ora locală); prelungire până la ora 16:59 (ora locală);
* Canada (Winnipeg), SUA (Chicago, Houston, Dallas) - votarea se încheie la ora 13:00 (ora locală); se poate prelungi până la ora 15:59 (ora locală);
* Canada (Calgary, Edmonton) - votarea se finalizează la ora 12:00 (ora locală), cu posibilitatea prelungirii până la ora 14:59 (ora locală);
* SUA (San Francisco, Los Angeles), Canada (Vancouver) - secţiile se închid la ora 11:00 (ora locală); cei aflaţi la rând pot să voteze până la ora 13:59 (ora locală).
Votul prin corespondență
Totodată, alegătorii români din străinătate au posibilitatea votului prin corespondenţă.
Un număr de 6.085 de cereri de vot prin corespondenţă dintre cele 6.496 depuse în acest sens pe portalul www.votstrainatate.ro au îndeplinit condiţiile legale, a anunţat Autoritatea Electorală Permanentă.
Conform site-ului AEP, cele mai multe cereri pentru vot prin corespondenţă s-au înregistrat în Germania, urmată de Marea Britanie, Elveţia, Franţa, Statele Unite, Italia şi Spania.
Compania Naţională "Poşta Română" a expediat către 93 de ţări buletinele pe care se află numele celor 11 candidaţi pentru alegătorii care vor vota prin corespondenţă. "Un număr de peste 6.000 de alegători din 93 de ţări de pe şase continente vor primi documentele necesare pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile care urmează. Printre ţările de destinaţie se numără Germania, Marea Britanie, Spania, dar şi destinaţii îndepărtate precum Noua Zeelandă, Thailanda şi Vietnam", arăta pe 7 aprilie Poşta Română.
Poate vota prin corespondenţă cetăţeanul român care are domiciliul sau reşedinţa legal stabilite în străinătate şi care se înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă. Românii din diaspora îşi pot exercita dreptul de vot prin corespondenţă o singură dată, la fiecare scrutin, sub sancţiunea legii penale. Alegătorul pentru care biroul electoral pentru votul prin corespondenţă a înregistrat primirea plicului exterior nu îşi poate exercita dreptul de vot la acel scrutin în cadrul secţiei.
Alegătorul are obligaţia, sub sancţiunea legii penale, de a respecta caracterul secret al votului, divulgarea opţiunii de vot exprimate prin corespondenţă către alte persoane fiind interzisă.
Procedura de vot este următoarea: pe buletinul de vot se lipeşte autocolantul cu menţiunea ''VOTAT" în patrulaterul care conţine numele candidatului pentru care alegătorul a optat; se introduce buletinul în plicul interior, care nu are niciun semn distinctiv, apoi se sigilează plicul cu eticheta de siguranţă; se completează certificatul de alegător, menţionând data şi semnând olograf; se introduce plicul interior şi certificatul de alegător în plicul exterior, care se sigilează cu eticheta de siguranţă şi se expediază plicul.
Plicurile exterioare sigilate trebuiau expediate cu suficient timp înaintea datei alegerilor, pentru a asigura livrarea acestora până cu 4 zile înaintea zilei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă, la misiunea diplomatică sau la oficiul consular, după caz. Astfel, termenul limită pentru acestea a fost 30 aprilie, ora 23:59.
Plicurile livrate după această dată vor fi anulate fără a mai fi desigilate. Autoritatea Electorală Permanentă va notifica alegătorii, prin intermediul poştei electronice, cu privire la recepţionarea sau nerecepţionarea documentelor de vot prin corespondenţă de către birourile electorale.
Alegătorii care au fost notificaţi, prin email, că documentele de vot prin corespondenţă nu au ajuns la biroul electoral pentru votul prin corespondenţă pot vota la orice secţie de votare din străinătate.
Alegeri prezidențiale: ce se întâmplă în secția de votare
Potrivit MAE, numărul estimat de buletine de vot necesare pentru secţiile de votare din străinătate la alegerile prezidenţiale este de 3.600.000, pentru fiecare tur de scrutin.
Alegătorii din străinătate pot vota cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).
Când se prezintă la urne, alegătorul arată actele de identitate membrului-operator de calculator, care preia şi introduce datele personale ale acestuia în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).
La secţiile de votare organizate în străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare care sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate în SIMPV.
Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.
După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă.
Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
