Sute de muncitori români devin victime ale angajatorilor din Olanda: „Patronii profită de persoanele vulnerabile, prost informate și care nu cunosc limba”

Chiar și pentru cei care vorbesc limba, le este ușor să se piardă pe piața muncii olandeză. Să nu mai vorbim dacă nu vorbești limba. Pentru că, de exemplu, la fel ca Oleksandra, în vârstă de 36 de ani, a fugit de la Odesa la Albrandswaard cu un copil mic în brațe și un copil în burtă. Atunci, ei îi este greu de aflat dacă un angajator este de încredere și dacă salariul pe care îl primește este suficient. Acesta este motivul pentru care Oleksandra participă, împreună cu alți 12 muncitori migranți, la un curs intensiv de drept al muncii de la FairWork, în Rotterdam, Olanda.

Un astfel de curs nu este un lux de prisos, este evident din numărul migranților care au bătut la ușa organizației de ajutorare. De la izbucnirea războiului, FairWork a primit 213 de plângeri de la ucraineni care nu erau plătiți sau slab plătiți, care lucrau prea mult timp, erau cazați în condiții mizerabile sau lucrau în condiții nesigure. În 74 de cazuri au existat indicii de exploatare prin muncă, cu alte cuvinte: munca neplătită sau nesigură sub constrângere, amenințare sau violență.

Român, despăgubit cu zeci de mii de euro de Poliția din Amsterdam: „Compensații pentru durerea și umilința îndurată”

Abuzul asupra persoanelor vulnerabile

Acest lucru îi pune pe ucraineni în același rând cu ungurii (213 cazuri), românii (210 cazuri) și polonezii (178 cazuri) care au bătut la ușa Fairwork anul trecut. Cifrele par să confirme ceea ce experții de pe piața muncii au avertizat deja: că refugiații ucraineni primesc același tratament ca și migranții de muncă din alte țări est-europene.

Este un scenariu pe care FairWork l-a luat deja în considerare, spune purtătorul de cuvânt Francien Winsemius. „Din păcate, mai există angajatori care profită de persoanele vulnerabile, prost informate și care nu ne cunosc limba și cultura”.

Odată cu întâlnirea de informare de la Rotterdam, FairWork vrea să-i facă pe muncitorii migranți să fie rezistenți. Organizația recomandă muncitorilor migranți să „acordați atenție dacă un loc de muncă pare prea bun pentru a fi adevărat” și „asigurați-vă că cineva știe întotdeauna unde lucrați”. Între timp, angajata FairWork, Maria Cherednichenko, evocă o sumă pe ecranul de proiecție: 1.934,40 euro. „Acesta este salariul minim în Țările de Jos”, spune ea, uitându-se prin cameră. „Asta înseamnă că la banii aceștia ai dreptul cel puțin în fiecare lună”.

SURSA FOTO: captură volkskrant.nl

„Viața lor era în pericol”. Zeci de muncitori români, exploatați și găzduiți în spații de cazare inumane, în Olanda: 90 euro/săptămână pentru un pat

„Este important să vă citiți contractul înainte de a-l semna”

Hanna, în vârstă de 46 de ani, din Mariupol, vrea să știe dacă angajatorul agenției de evenimente în care lucrează o poate concedia dacă este bolnavă. „Unele contracte de muncă temporară permit acest lucru”, spune Cherednichenko. „De aceea, este important să vă citiți contractul înainte de a-l semna”.

Cherednichenko este unul dintre milioanele de ucraineni cărora li s-a permis de anul trecut să se numească „refugiat”. Când a ajuns în Țările de Jos, la mijlocul lunii martie, ea a descoperit curând că nu poate pur și simplu să-și reia meseria de avocat în noua ei țară. Așa că își folosește cunoștințele de drept pentru a-i ajuta pe compatrioți în pașii lor pe piața muncii olandeză. 

„Întotdeauna am crezut că Olanda este o țară exemplu cu cele mai bune condiții de muncă”, spune Maria Cherednichenko. „Așa că am fost șocată să descopăr abuzurile de aici”. 

Mai multe românce cu datorii în țară, exploatate de conaționali în Olanda: „Nevoite să-și lase copiii în urmă pentru a câștiga bani în străinătate”

„Mi-a fost greu să cred că există un contract cu zero ore în Olanda”

Un alt lucru cu care trebuie să se obișnuiască sunt contractele flexibile pe care le obțin ucrainenii în Olanda. Potrivit Statistics Netherlands (CBS), 70% lucrează ca lucrători de gardă sau temporari. Alți 28 la sută au alte angajări temporare. „Mi-a fost greu să cred că există un contract cu zero ore în Olanda, în care angajatorul poate decide când vii la muncă”.

În timpul întâlnirii de la Rotterdam, devine din nou clar la ce poate duce un astfel de contract incert. Când Cherednichenko și-a terminat prezentarea, un cuplu ucrainean se prezintă la biroul ei. Bărbatul și-a pierdut slujba de șofer chiar înainte de weekend. Dintr-o dată nu are niciun venit. 

Pentru Oleksandra din Odesa, astfel de povești sunt un motiv bun de precauție. În ultimele luni, ea a primit numeroase oferte de muncă în curățenie și distribuție. Dar încă așteaptă. „De fapt, încă sper că mă pot întoarce în Ucraina”, zâmbește ea. Deși nici acolo nu va scăpa de condițiile „olandeze”: pentru a liberaliza piața muncii, Ucraina a introdus recent contractul flexibil de muncă.

-------------------------------------------------------

Dacă doriți să fiți notificați direct pe WhatsApp atunci când apare o știre importantă, puteți intra pe unul din grupurile de dedicate cititorilor fideli StiriDiaspora accesând următoarele linkuri:

-> https://chat.whatsapp.com/JJePx9Ood2XAgm8wytbimH  

-> https://chat.whatsapp.com/J6n4XX2nQLL0yuoailBGk6  

-> https://chat.whatsapp.com/Jb6xHKTjTdhIGOmUrCk0qy  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News