Staicu (ONPCSB): Cetăţeanul nu are nicio obligaţie la transferul a peste 2.000 de euro

Albert Diaconu / 6 iun 2018, 18:29 Salveaza PDF Comentarii

Persoanele care transferă sume de peste 2.000 de euro nu vor avea nicio obligaţie în plus odată cu intrarea în vigoare a Legii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

"Obligaţia care este prevăzută în lege se referă numai la nişte declaraţii instituite în sarcina entităţii raportoare. Printre aceste entităţi raportoare care sunt reglementate de lege sunt şi operatorii din cadrul sistemelor de transfer rapid de bani. Cetăţenilor nu le incubă nicio obligaţie în plus. Există deja din 2015 un regulament al Uniunii Europene care a reglementat tot acest transfer de fonduri în care intră şi remiterile de bani în interiorul şi exteriorul unui stat membru. În această reglementare se menţionează obligaţia operatorului de a face această indentificare a clientului, care nu înseamnă altceva decât prezentarea datelor de stare civilă ale celui care vrea să trimită şi menţionarea datelor de stare civilă ale beneficiarului. (...) În proiectul de lege, această raportare de peste 2.000 de euro se găseşte la capitolul de raporturi care ridică suspiciuni", a explicat miercuri, la o întâlnire cu presa, preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Daniel Staicu.

Acesta a subliniat că la oficiu ajung raportările unor tranzacţii complexe, sume neobişnuit de mari, care depăşesc comportamentul obişnuit al clientului respectiv. Toate instituţiile care se circumscriu acestui cadru şi care fac obiectul legii, cum sunt aceste entităţi raportoare, trebuie să se supună acestui cadru legislativ. În prezent este un singur tip de raport care este utilizat de toate entităţile, fie că sunt bănci, fie că sunt operatori de transfer rapid.

Doar dacă apar suspiciuni

ONPCSB verifică transferurile doar în cazul în care apar suspiciuni, lucruri deosebite, informaţii de cazier sau dacă cel care transferă banii este cercetat în anumite cauze. În restul cazurilor, se analizează cine trimite şi destinatarul şi, dacă e vorba de "mama, tata, copii", se consideră un comportament obişnuit şi se închide cazul. Staicu a precizat că nicăieri nu spune că persoana care trimite banii trebuie să justifice sumele.

Potrivit lui Daniel Staicu, în 2017, ONPCSB a primit peste 12.000 de rapoarte privind tranzacţiile de la toate instituţiile raportoare din ţară, din care circa 4.000 venite de la operatorii de transfer rapid de bani. Dintre acestea, 42 au fost folosite pentru informarea organelor de urmărire penală, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

"Ne referim strict la suspiciunile de spălare a banilor. Alte 200 au fost folosite pentru informarea pentru alt tip de infracţiuni, de la suspiciuni de trafic de droguri, trafic de persoane, fraude pe Internet, cybercrime...", a spus Daniel Staicu.

Apare Registrul beneficiarilor reali

Potrivit acestuia, oficiul nu are acces la dosarele pe care le au pe rol anumite structuri, ci doar la evidenţa persoanelor şi la cazierul judiciar şi, de asemenea, colaborează cu Registrul comerţului, pentru date despre companii.

Directiva europeană ale cărei prevederi sunt transpuse în lege prevede ca, din 2019, toate registrele de la nivel naţional în ceea ce priveşte combaterea spălării banilor şi finanţarea terorismului să fie interconectate, inclusiv "registrul beneficiarilor reali" care urmează să fie creat.

Adoptarea acestui proiect de lege, care are o întârziere de circa un an, este foarte importantă pentru statul român din perspectiva sancţiunilor pe care România le riscă la Curtea Europeană de Justiţie.

[citeste si]

Get it on App Store Get it on Google Play

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

  TOP STIRI CELE MAI



Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

n-nxt.13