Valentin Tătaru spune că semnificația aderării depășește implicațiile economice imediate, și în același timp a atras atenția asupra priorităților care ar trebui să urmeze.
Aprobarea aderării României și Bulgariei la spaţiul Schengen cu frontierele terestre, începând de la 1 ianuarie 2025, a fost anunțată joi dimineața, în cadrul reuniunii miniștrilor de Interne din țările Uniunii Europene, desfășurate la Bruxelles. Aceasta marchează o victorie diplomatică mult așteptată și un pas major în integrarea completă a țării noastre în cadrul comunității europene.
Cu toate acestea, economistul-șef al ING Bank atrage atenția că acest succes trebuie consolidat prin investiții strategice. Infrastructura rutieră este un domeniu-cheie care a rămas mult învăluit într-un cerc al promisiunilor neîndeplinite și al proiectelor amânate. Fără o rețea modernă de autostrăzi, beneficiile economice ale statutului de membru Schengen riscă să fie diminuate.
Acest lucru este cu atât mai relevant în contextul în care România a pierdut, de-a lungul anilor, investiții străine din cauza dificultăților logistice. O infrastructură bine dezvoltată ar putea atrage companii multinaționale care, până acum, au ales să investească în alte regiuni ale Europei din cauza acestor neajunsuri. Mai mult, accesul mai facil la piețele vest-europene ar oferi firmelor autohtone o platformă mai robustă pentru expansiunea afacerilor lor.
Participarea la reconstrucția Ucrainei
Tătaru a evidențiat și potențialul strategic al României de a deveni un hub logistic în cadrul reconstrucției Ucrainei, un proces care va necesita resurse și rețele de transport bine coordonate. Poziția geografică a țării noastre, combinată cu noul statut de membru Schengen, poate transforma România într-un actor central în acest efort internațional.
"Intrarea completă în spaţiul Schengen este un moment istoric care trebuie marcat adecvat, semnificația lui trecând mult dincolo de implicațiile economice imediate. Referitor la acestea din urmă, România are acum datoria să completeze această reușită cu ceea ce ar putea să o pună în valoare cel mai bine: o rețea de autostrăzi moderne care să traverseze România și să unească toate regiunile țării. Pe lângă creșterea atractivității României pentru investițiile străine (și știm că România a pierdut investițiți în trecut din cauza infrastructurii precare la care se adaugă și faptul că nu eram membri Schengen), firmele românești vor avea și ele șansa de a se conecta mai eficient la piețele din vest. Noul statut deschide de asemenea calea pentru transformarea României într-un hub logistic pentru viitorul proces de reconstrucție a Ucrainei", a declarat Tătaru.
Aderarea la spaţiul Schengen a fost un obiectiv major pentru România, dar drumul până aici nu a fost unul ușor. O serie de condiții tehnice și politice au fost în prim-planul discuțiilor dintre autoritățile române și instituțiile europene. Progresele înregistrate de țara noastră au fost recunoscute de partenerii europeni, iar decizia din 2024 vine ca o confirmare a acestor eforturi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
