Majorarea cu 5%, de la 1 ianuarie 2024, a salariilor personalului din instituţiile publice nu se va aplica categoriilor de bugetari care au beneficiat de majorări salariale în cursului anului sau care au normative separate, cum ar fi domeniul Educaţiei, conform unui proiect de ordonanţă de urgenţă discutat în şedinţa de guvern, joi, în primă lectură, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin.
"Pot să vă dau acum o informaţie, s-a vehiculat majorarea cu 5% a salariilor personalului din instituţiile publice, acest procent de majorare nu se va aplica celor care au beneficiat în acest an de majorări salariale sau care au normative separate, cum ar fi domeniul Educaţiei. Mă mai gândesc şi la cel juridic, care are un procedeu administrativ prin care şi-au majorat salariile şi mai sunt şi alte domenii, ANAF-ul, dacă nu mă înşel, şi CNAS-ul. Aceste categorii de bugetari nu vor beneficia de această majorare, care, însă, se va aplica de la 1 ianuarie celorlalţi bugetari. Este un principiu luat astăzi în discuţie şi proiectul va intra spre aprobare în anul acesta într-o şedinţă ulterioară de Guvern", a declarat Mihai Constantin, joi, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
Economia României, cu frâna de mână trasă în a doua parte a anului
Economia României a încetinit în partea a doua a acestui an iar creşterea reală a PIB va fi probabil în jur de 2%, sub cea prognozată, se arată în Raportul de analiză a convergenţei "România - Zona Euro MONITOR" nr. 14/2023, coordonat de academicianul Daniel Dăianu.
"Şi 2023 a fost un an economic tare complicat pentru România. Inflaţia a mers în jos, în ton cu evoluţia în Europa, chiar dacă mai lent. Dar economia a încetinit în partea a doua a anului şi creşterea reală a PIB va fi probabil în jur de 2%, sub cea prognozată. Cea mai acută problemă a României (alături de deficitele externe şi slăbiciuni instituţionale) este deficitul bugetar, care în 2023 a rămas probabil în jur de 6% din PIB - precum în 2022 (când deficitul ESA, metodologie europeană, a fost 6,23%). România este sub incidenţa procedurii de deficit excesiv şi are probabil cel mai mare deficit structural în UE. Ţinta asumată de guvern pentru 2023, de 4,4% din PIB, a fost nerealistă şi judecată ca atare de Consiliul Fiscal în opinia privind bugetul public, a cărei construcţie a fost cu hibe (venituri supraestimate şi cheltuieli subestimate). De aceea se impune adoptarea de măsuri fiscal-bugetare care să permită îndreptarea deficitului bugetar către 3% din PIB în câţiva ani", se menţionează în raport.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
