„România nu mai funcționează bugetar în regim normal”, avertizează Petre Marius Bogdan, subliniind că acest lucru reiese chiar dintr-un document recent emis de Ministerul Finanțelor. Acesta impune o nouă procedură riguroasă pentru deschiderea creditelor bugetare, diferențiată pe titluri de cheltuieli și capitole bugetare. Concret, salariile și plățile sociale trebuie solicitate până în data de 20 a fiecărei luni, iar restul cheltuielilor, ulterior. În spatele acestei măsuri aparent tehnice se ascunde un adevăr dureros: statul român nu mai are bani suficienți pentru a-și onora toate obligațiile în mod simultan.
Este, potrivit vicepreședintelui ASPES, un semnal clar de criză de lichiditate la nivelul aparatului central. Deficitul bugetar depășește 8,7% din PIB, iar datoria publică, calculată după metodologia Uniunii Europene, se apropie periculos de pragul de 60% - limită ce poate antrena măsuri drastice la nivel internațional. România funcționează în acest moment doar prin amânări, prin împrumuturi cu dobânzi colosale - în jur de 8% - și prin reforme de fațadă. Măsura recentă de „raționalizare a plăților” nu este, în fond, decât un colac de salvare artificial pentru un sistem care se sufocă sub greutatea propriilor angajamente.
Blocajul va lovi economia României
Noua procedură bugetară impune o selecție dureroasă: ce poate fi amânat, se amână. Salariile și pensiile - segmentul social cel mai sensibil - sunt prioritizate. Restul cheltuielilor, fie că este vorba de investiții publice, proiecte europene, servicii, contracte sau simple cheltuieli administrative, intră într-un soi de „purgatoriu bugetar”, unde pot fi suspendate, reduse sau amânate pe termen nedefinit. „Este o gestionare de avarie, nu o economie planificată. Blocajul va lovi economia reală”, avertizează Bogdan.
Consecințele sunt dramatice, mai ales pentru companiile care lucrează cu statul: constructori, prestatori de servicii, furnizori. Aceste firme trebuie să-și plătească taxele și contribuțiile la timp, în caz contrar fiind supuse executărilor silite sau pierderii licențelor. În același timp, statul întârzie la plată, ceea ce creează o presiune uriașă asupra capitalului de lucru al acestor întreprinderi. „Vor fi nevoite să se finanțeze scump, prin linii de credit pe termen scurt, doar pentru a putea supraviețui de la o lună la alta”, spune Bogdan.
Rezultatul? Un val de insolvențe și falimente, în special în sectorul construcțiilor și al serviciilor externalizate către stat, concedieri masive în zonele unde economia locală este dependentă de banii publici, și un efect de domino care va lovi și IMM-urile subcontractoare. Această destabilizare se va reflecta, inevitabil, și în bugetul de stat, care va fi nevoit să aloce mai mulți bani pentru ajutoare sociale, șomaj și scheme de sprijin.
Toate domeniile vor fi afectate
Situația, avertizează reprezentantul ASPES, este una sistemică și afectează toate domeniile - de la construcții la agricultură, IT, sănătate și educație. „Este un lanț de disfuncționalități care, odată pornit, nu mai poate fi oprit decât prin măsuri radicale de restructurare și prin intervenții de urgență”, avertizează el.
Mai grav este faptul că această criză de lichiditate oferă Ministerului Finanțelor un instrument periculos de control politic asupra fluxurilor financiare. „Este un mecanism de prioritizare discreționară a cheltuielilor. Cine primește bani, când și în ce ordine - devine o decizie politică, nu administrativă sau economică”, explică Bogdan. Se intră, astfel, într-o logică de criză profundă, în care fiecare leu este folosit pentru a ține în viață doar părți esențiale ale sistemului, în timp ce restul se prăbușește.
România plătește, astăzi, prețul anilor de improvizație fiscală, de bugete construite din pix și de angajamente asumate fără acoperire. Lipsa de disciplină bugetară și clientelismul economic au creat un sistem care nu mai poate fi susținut decât cu prețul sacrificării propriei economii reale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
