Româncă, dezamăgită de ce a cumpărat cu 150 euro din Germania. "În Italia era altceva"

Bogdan Bolojan |
Data publicării:

Diana, o româncă ce a cunoscut viața de imigrant în două dintre cele mai mari economii europene - Italia și Germania - își exprimă profunda dezamăgire față de scăderea puterii de cumpărare în Germania. După ani buni în care a locuit în această țară și a fost impresionată de prețurile accesibile de la început, astăzi simte că lucrurile s-au schimbat radical. Pentru ea, cei 150 de euro care altădată umpleau un cărucior de cumpărături, abia dacă mai acoperă strictul necesar.

„Mi-am dat seama cât de scumpă a început să fie viața, oameni buni, în Germania. Păi, Doamne, îmi aduc aminte ce cumpărături făceam eu cu 150 de euro. Când venisem aici, ziceam: Doamne, sunt pe altă planetă. Erau prețuri mici față de Italia, vai de capul meu și zilele mele. Era atât de ieftin!”, povestește ea cu nostalgie.

Dar vremurile s-au schimbat. În prezent, cu aceeași sumă, Diana susține că nu a mai reușit să cumpere aproape nimic. „Acum, cu 150 de euro, ieși cu căruțul gol. Îmi aduc aminte și cum era anul trecut: ce de lucruri luam, ce bucurie! Acum, de la Lidl, n-am luat mai nimic. Totul s-a scumpit: fiecare produs are în plus 10-20 de cenți, chiar și 50. Și se adună...”

Femeia a cumpărat de data aceasta mai ales produse pentru bunica sa din România: câteva conserve de fasole verde, mazăre, ciuperci, ulei, orez, paste și câteva dulciuri pentru ianuarie, adaptate pentru cineva fără dantură. „Am fost atentă la detalii și totuși am cumpărat mai nimic. Mor de ciudă că nu mi-am permis mai mult”, spune ea vizibil afectată.


Diferențe de trai între Germania și Italia

Situația Dianei este un exemplu concret al realităților economice care afectează milioane de lucrători și familii din Europa. Cu toate că Germania este considerată „motorul economic” al Uniunii Europene, mulți dintre cei care locuiesc acolo resimt direct impactul inflației și al scumpirilor din ultimii ani.

Pentru comparație, salariul minim brut în Germania este în 2025 de 2.100 euro lunar, echivalentul a circa 10.500 de lei. Însă, având în vedere nivelul chiriilor, al asigurărilor obligatorii și al alimentelor, acest salariu nu mai oferă același confort ca în urmă cu cinci sau zece ani.

Italia, pe de altă parte, nu are un salariu minim național reglementat prin lege, dar în majoritatea sectoarelor, prin contracte colective, muncitorii primesc între 1.200 și 1.500 de euro net lunar, ceea ce reprezintă aproximativ 6.000 - 7.500 de lei. Prețurile sunt, în general, mai ridicate în marile orașe italiene, însă în sudul țării sau în zonele rurale, viața este adesea mai ieftină decât în Germania.

Totuși, Germania a atras de-a lungul anilor mai mulți muncitori români și est-europeni datorită stabilității economice, salariilor mai bune și unei percepții de eficiență și seriozitate în administrație. Însă odată cu pandemia, criza energetică, războiul din Ucraina și inflația galopantă care a urmat, lucrurile s-au complicat.


Puterea economică, dar și prețurile, la cote maxime

Deși Germania rămâne a patra economie mondială după PIB nominal, cu un Produs Intern Brut de peste 4 trilioane de euro, realitatea de zi cu zi nu mai reflectă acel sentiment de siguranță financiară de altădată. Locuitorii resimt direct costurile în creștere, fie că este vorba de facturile la energie, produsele alimentare sau transport.

Un studiu realizat de Institutul de Statistică German Destatis în 2024 arăta că coșul lunar minim de cumpărături pentru o persoană adultă a crescut cu 23% față de 2022. Cele mai afectate sunt persoanele care trimit bani acasă sau care au familii mari. În cazul Dianei, care încearcă să ajute și în România, impactul se simte dublu: „150 de euro? Pe vremuri îi făceam pachet bunicii și-mi rămânea și pentru mine. Acum mă uit cu groază că abia i-am luat strictul necesar.”


Percepția românilor: între dezamăgire și adaptare

Cazul Dianei nu este singular. Pe grupurile online ale diasporei românești din Germania apar tot mai des postări despre scumpiri, despre dorința de a reveni în țară sau de a căuta alternative mai ieftine în alte colțuri ale Europei, precum Spania sau Portugalia.

„Italia era scumpă, dar parcă nu chiar așa. Și acolo salariile erau mai mici, dar reușeam să-mi permit mai multe. Acum simt că muncesc la fel de mult, dar pot face mai puține cu banii mei”, spune Diana.

În ciuda nemulțumirilor, mulți români rămân totuși în Germania, atrași de infrastructura bine pusă la punct, de școlile bune pentru copii și de oportunitățile profesionale. Dar pentru cei care trimit bani acasă sau trăiesc cu dorul de familie, fiecare euro devine o provocare în plus.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News



Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

pixel