Traficanții devin tot mai inventivi, în încercare de a intra la festivaluri. Polițiștii au găsit droguri dizolvate în spray-uri nazale
10 August 2026
Un protest are loc luni seară, în Piața Victoriei din București, la împlinirea a opt ani de la manifestația din 10 august 2018 și intervenția în forță a jandarmilor. Participanții cer pedepsirea corectă a vinovaților pentru violențele de atunci și critică durata procedurilor judiciare.
Piața Victoriei din București este din nou locul în care românii protestează împotriva abuzurilor jandarmilor în timpul manifestației din 10 augut 2018, seară cunoscută ca "protestul Diasporei". astăzi locul de desfășurare al unei noi adunări publice organizate cu ocazia împlinirii a opt ani de la evenimentele din 10 august 2018.
Protestul de astăzi este inițiat de grupuri civice precum „Corupția Ucide” și „Rezistența”. Principala revendicare a participanților vizează accelerarea procedurilor judiciare în Dosarul 10 August, pe fondul riscului ca faptele cercetate să se prescrie înainte de pronunțarea unei decizii definitive.
Foto: Corupția Ucide
Protest 10 august. Ce solicitări au protestatarii
"DACĂ REPRESIUNEA DIN 10 AUGUST RĂMÂNE NEPEDEPSITĂ CE ÎI VA OPRI SĂ O REPETE?
Opt ani de anchete, amânări, rejudecări și tergiversări. Iar astăzi, în loc să avem adevăr și dreptate, avem o motivare care lasă impresia că aproape nimeni nu răspunde pentru una dintre cele mai grave acțiuni de represiune împotriva propriilor cetățeni din România postcomunistă.
Dacă ai fost în Piața Victoriei în seara de 10 august 2018, ai respirat gazele lacrimogene, ai văzut oameni scoși pe brațe de voluntari și medici, copii, vârstnici, persoane cu dizabilități și protestatari pașnici loviți fără motiv, ai impresia că motivarea instanței din dosarul 10 August vorbește despre un alt eveniment.
Realitatea trăită de zeci de mii de oameni este redusă la incidente izolate. Filmările care au șocat o țară întreagă sunt duse în derizoriu. Mărturiile victimelor pălesc în fața declarațiilor jandarmilor. Șefii Jandarmeriei sunt achitați, iar răspunderea pentru represiunea din 10 August pare să dispară.
Întrebarea la care România așteaptă un răspuns de opt ani rămâne însă aceeași:
Cine a ordonat represiunea?
Dacă șefii Jandarmeriei nu sunt responsabili, atunci cine este?
Liviu Dragnea? Carmen Dan, ministrul Afacerilor Interne de atunci? Speranța Cliseru, prefectul Capitalei? Cine a luat decizia politică? Cine a aprobat intervenția? Cine a decis folosirea gazelor lacrimogene și a forței împotriva propriilor cetățeni?
Sau ni se spune că sute de jandarmi, muniția, gazele, vehiculele și întreaga operațiune s-au desfășurat fără un lanț de comandă și fără ca nimeni să răspundă?
În octombrie 2026 intervine prescripția.
După opt ani, unul dintre cele mai importante dosare privind violența statului împotriva propriilor cetățeni riscă să fie închis prin trecerea timpului, nu prin aflarea adevărului.
Nu este doar dosarul 10 August.
Este același model pe care România îl vede de peste trei decenii.
Revoluția. Mineriadele. Colectiv. 10 August.
Marile dosare ale violenței statului împotriva propriilor cetățeni sunt tergiversate ani la rând, până când răspunderea se diluează, faptele se prescriu, iar societății i se transmite că nimeni nu este vinovat.
Pe 10 August ieșim în Piața Victoriei să protestăm împotriva unei justiții care ajunge prea târziu pentru a mai face dreptate.
Protestăm împotriva unei justiții care lasă impresia că cei aflați la vârful puterii beneficiază întotdeauna de timp, iar victimele rămân doar cu traumele.
Încrederea cetățenilor în sistemul judiciar trece prin unul dintre cele mai dificile momente de după 1989. Dosarul 10 August este testul pe care justiția l-a primit din partea societății. Un test la care a eşuat inacceptabil.
Noi refuzăm să acceptăm că represiunea împotriva propriilor cetățeni poate rămâne fără răspundere.
Refuzăm să acceptăm ca violența împotriva protestatarilor pașnici bătuți, gazați și umiliți să fie îngropată prin tergiversări și prescripție.
Refuzăm ca 10 August să devină încă un dosar abandonat, alături de Revoluție și Mineriade.
Pe 10 august ieșim în stradă să cerem:
• Aflarea adevărului despre cine a ordonat represiunea din 10 August.
• Tragerea la răspundere a tuturor celor care au încălcat legea, indiferent de funcția ocupată.
• O justiție care nu îngroapă marile dosare ale României prin tergiversări și prescripție.
• Garanția că niciun guvern și nicio instituție a statului nu vor mai putea folosi violența împotriva cetățenilor fără să răspundă în fața legii.
Dacă represiunea din 10 August rămâne fără răspundere, ce îi va opri să o repete?
Ne vedem în Piața Victoriei!", scriu organizatorii protestului în mesajul de mobilizare de pe Facebook.
Foto: Corupția Ucide
Ce s-a întâmplat în 10 august 2018
La protestul din 10 august 2018, intitulat „Mitingul Diasporei”, aproximativ 100.000 de persoane s-au adunat în fața sediului Guvernului pentru a protesta împotriva modificărilor legislative aduse legilor Justiției și codurilor penale.
Manifestația a început în prima parte a zilei și s-a desfășurat în mod pașnic pe parcursul mai multor ore, într-un perimetru delimitat de forțele de ordine.
În a doua parte a serii de 10 august 2018, în zona Pieței Victoriei au apărut grupuri izolate de persoane care au provocat incidente la limita cordonului de protecție al Jandarmeriei. Aceste grupuri au aruncat cu obiecte pirotehnice, sticle și bucăți de caldarâm în direcția forțelor de ordine. Ca reacție, jandarmii au folosit spray-uri lacrimogene de mână împotriva persoanelor aflate în primele rânduri.
La ora 23:11, prefectul de atunci al Capitalei a semnat ordinul de evacuare a Pieței Victoriei. Ulterior emiterii ordinului, efectivele Jandarmeriei Române au avansat pe toate bulevardele adiacente, folosind gaze lacrimogene cu rază mare de acțiune, tehnică de dispersie cu tunuri cu apă și grenade purtătoare de substanțe iritant-lacrimogene.
Peste 400 de persoane au solicitat îngrijiri medicale
În urma acțiunii de dispersare a mulțimii, peste 400 de persoane au solicitat și au primit îngrijiri medicale. Îngrijirile au fost acordate atât de echipajele SMURD prezente la fața locului, cât și la unitățile de primiri urgențe ale spitalelor din București. Leziunile au fost cauzate de expunerea directă la substanțe chimice, contuzii provocate de bastoane și traumatisme rezultate în urma mișcărilor de panică din mulțime. Printre persoanele afectate s-au numărat jurnaliști care transmiteau în direct și trecători fără legătură cu protestul.
Investigațiile ulterioare efectuate de procurorii militari au stabilit că intervenția în forță a fost disproporționată în raport cu amploarea incidentelor violente. Rapoartele de anchetă au menționat că mijloacele de opresiune au fost utilizate inclusiv împotriva protestatarilor care se retrăgeau sau care se aflau în spații fără risc operativ. De asemenea, în lunile următoare evenimentului, un participant la protest a decedat la spital din cauza unor complicații respiratorii apărute după expunerea la substanțe iritante.
În octombrie 2026 intervine prescripția
Dosarul penal deschis după evenimentele din 10 august 2018 a înregistrat un parcurs juridic complex, marcat de retrimiteri, schimbări de încadrare și declinări succesive de competență între Parchetul Militar și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). În iulie 2020, ancheta a fost clasată parțial în privința comandanților Jandarmeriei, însă decizia a fost anulată ulterior de instanță în martie 2021, în urma contestațiilor formulate de persoanele vătămate.
În august 2023, Parchetul General a trimis în judecată 16 persoane, printre care foști comandanți ai Jandarmeriei Române și ai Jandarmeriei Capitalei, alături de secretari de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Acuzațiile formulate de procurori includ abuz în serviciu, purtare abuzivă, fals intelectual și complicitate la abuz în serviciu.
