Cutremur de 3,5 în judeţul Buzău, sâmbătă dimineaţa

Un cutremur cu magnitudinea de 3,5 s-a produs sâmbătă dimineaţa, la ora locală 4:22, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, potrivit informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul a avut loc la adâncimea de 140,9 kilometri şi s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 55 km sud de Focşani, 59 km sud de Buzău, 60 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 68 km est de Braşov şi 83 km nord-est de Ploieşti.

Cu aproape două ore înainte, la ora 2:41, un alt cutremur, cu magnitudinea 2,9, a fost înregistrat în aceeaşi zonă seismică, dar în judeţul Vrancea, la adâncimea de 136,9 kilometri.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 43 km sud de Focşani, 59 km sud de Buzău, 69 km est de Sfântu-Gheorghe, 79 km est de Braşov şi 92 km nord-est de Ploieşti.

Cel mai puternic seism din acest an, cu magnitudinea 4,5, a avut loc în data de 26 februarie, în judeţul Vrancea. 

Activitatea seismică din România în 2026

Activitatea seismică de pe teritoriul României din cursul anului 2026 s-a înscris în parametrii fizici obișnuiți ai zonei seismogene Vrancea, dar a inclus și secvențe de mișcări de suprafață în zone crustale secundare. Monitorizarea continuă efectuată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a înregistrat câteva sute de mișcări seismice de mică intensitate, alături de câteva evenimente moderate care au fost resimțite de populație.

Principala sursă de risc seismic a țării, regiunea subcrustală Vrancea, a generat majoritatea microseismelor din acest an. Seismele din această zonă s-au produs la adâncimi cuprinse predominant între 70 și 150 de kilometri, un profil de adâncime care atenuează din energia eliberată la suprafață.

Cele mai multe cutremure au avut focarele localizate în județele Buzău și Vrancea.

Majoritatea evenimentelor s-au situat sub pragul de 3,5 grade pe scara Richter. Totuși, pe parcursul anului s-au înregistrat și câteva seisme cu magnitudini cuprinse între 4,0 și 4,5, resimțite ușor în orașele din apropiere (Focșani, Buzău, Sfântu Gheorghe) și izolat în spațiile înalte din București.

Seismicitatea crustală și faliile de suprafață

Pe lângă activitatea de adâncime din Vrancea, anul 2026 a fost marcat de mici secvențe seismice de suprafață (adâncimi sub 20 km) în alte regiuni istorice ale țării.

Oltenia și regiunea Gorj: După activitatea intensă din anii anteriori, secvența din Gorj a continuat să manifeste mici replici de suprafață, majoritatea având magnitudini reduse, de sub 2,5 grade.

Zona Banat și Crișana: S-au raportat mișcări de falie de mică adâncime în apropiere de Timișoara și Arad, caracteristice sistemelor de falii locale, fără a produce pagube materiale.

Falia Galați - Dobrogea: A înregistrat evenimente minore de suprafață, monitorizate pentru evaluarea tensiunilor din placa Mării Negre.

Activitatea seismică din 2026 a reconfirmat utilitatea Sistemului de Avertizare Timpurie (EWS) dezvoltat de INCDFP, care permite detectarea undelor primare (unde P) produse în Vrancea și emiterea de alerte automate către infrastructurile critice cu câteva zeci de secunde înainte de sosirea undelor de forfecare (unde S).