Prețul petrolului scade, după decizia FED. Se va simți la pompă?

Bogdan Bolojan |
Data publicării:

Prețul petrolului a scăzut miercuri cu peste 3 dolari, piețele fiind îngrijorate de o scădere a cererii după ce Rezerva Federală a SUA a majorat dobânda cu trei sferturi de punct procentual.

Contractele futures pentru petrolul Brent pentru luna august au scăzut cu 2,7 dolari, sau 2,2%, la 118,51 dolari pe baril, după ce au coborât până la 117,75 dolari. Țițeiul american West Texas Intermediate pentru iulie a scăzut cu 3,62 dolari, sau 3,04%, la 115,31 dolari pe baril, după ce a coborât până la un minim de 114,60 dolari.

Cea mai mare majorare a dobânzii de către banca centrală americană din 1994 încoace a determinat și creșterea dolarului, indicele dolarului urcând la cel mai ridicat nivel din 2002 încoace. Un dolar mai puternic face ca petrolul în dolari americani să fie mai scump pentru deținătorii de alte monede, reducând cererea.

Între timp, producția de țiței din SUA, care a stagnat în mare parte în ultimele luni, a crescut ușor cu 100.000 de barili pe zi săptămâna trecută, ajungând la 12 milioane de barili pe zi, cel mai ridicat nivel din aprilie 2020, potrivit datelor Administrației pentru Informații în domeniul Energiei.

Datele au arătat, de asemenea, o creștere a stocurilor de țiței și a stocurilor de distilate din SUA, în timp ce benzina a înregistrat o scădere surprinzătoare, pe fondul sezonului de condus de vară.

Banca Centrală Europeană a promis miercuri un nou sprijin și un nou instrument pentru a tempera o prăbușire a pieței care a alimentat temerile legate de o nouă criză a datoriilor în sudul zonei euro, dar pare să fi dezamăgit investitorii care așteptau măsuri mai îndrăznețe.

În plus, cel mai recent focar de COVID din China a ridicat temeri legate de o nouă fază de blocaje, relatează Mediafax. 

Cele mai afectate țări de creștere prețului la petrol

 

Ţările aflate în curs de dezvoltare resimt cel mai puternic şocul petrolier din acest an, scrie Bloomberg.

Multe dintre acestea sunt dependente de carburanţi importaţi şi sunt lovite în plin de o combinaţie de preţuri internaţionale ridicate, monede slabe şi competiţie din partea ţărilor bogate ale căror economii îşi revin de pe urma pandemiei.

Scumpirea carburanţilor exacerbează inflaţia în ţări care se confruntă deja cu preţuri în creştere dramatică la alimente. Combinaţia duce la proteste din partea cetăţenilor, despre care guvernele ştiu din experienţă că reprezintă cea mai sigură cale prin care îşi pot pierde popularitatea şi puterea.

Sri Lanka, Laos, Nigeria şi Argentina se numără printre econo­miile emergente care se confruntă de săp­tămâni cu cozi lungi la unele ben­zinării din cauza crizei de carburanţi.

Multe guverne au în faţă o alegere dificilă, dintre a atenua impactul creşterii preţurilor prin majorarea subvenţiilor sau reducerea taxelor, ambele măsuri afectând finanţele de stat, şi a permite preţurilor carburanţilor să crească, riscând nemulţumirea consuma­torilor şi companiilor care nu-şi permit costurile suplimentare.

Criza este în principal rezultatul combinaţiei dintre redresarea cererii după pandemie şi sancţiunile impuse Rusiei în legătură cu invadarea Ucrainei.

Uniunea Europeană, embargou pe petrolul rusesc

 

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, reuniţi acum două săptămâni la Bruxelles, au convenit să interzică în mod progresiv exportul de petrol rusesc către UE, conform unui anunţ făcut de preşedintele Consiliul European, Charles Michel, transmit Reuters şi AFP.

Această reducere, care va fi pusă în aplicare până la sfârşitul anului,"acoperă imediat mai mult de două treimi din importurile de petrol din Rusia, tăind o sursă uriaşă de finanţare pentru maşina sa de război" şi punând o "presiune maximă" asupra Moscovei pentru ca aceasta să înceteze războiului, a scris pe Twitter Charles Michel.

Datorită angajamentului voluntar al Germaniei şi Poloniei de a opri importurile, embargoul va elimina "aproximativ 90%" din importurile europene de petrol rusesc până la sfârşitul anului", a precizat, pe Twitter, preşedinta Comisie Europene, Ursula von der Leyen.

Importurile prin conducta Drujba, care aprovizionează şi Ungaria, vor fi scutite într-o primă etapă. Aceasta a permis Budapestei să ridice dreptul de veto care bloca de câteva săptămâni adoptarea celui de-al şaselea pachet de sancţiuni al UE la adresa Rusiei.

Consumul intern al Ungariei, care nu are ieşire la mare, depinde într-un procent de 65% de petrolul transportat prin conducta Drujba.

Potrivit Palatului Elysée, embargoul treptat al UE se va limita iniţial la petrolul transportat pe cale maritimă (adică 2/3 din achiziţiile europene de petrol rusesc). Urmează să aibă loc negocieri "cât mai curând posibil" pentru a se pune capăt restului importurilor de petrol din Rusia.

Băncile rusești eliminate din sistemul SWIFT



Liderii europeni au convenit, de asemenea, să elimine din sistemul SWIFT trei bănci ruseşti, printre care cea mai mare bancă, Sberbank, şi să interzică alte trei societăţi de radiodifuziune de stat ruseşti, a adăugat înaltul oficial european."Acest pachet de sancţiuni include măsuri puternice, cum ar fi retragerea din Swift a celei mai mari bănci din Rusia, Sberbank", a declarat Charles Michel.

Până acum, şapte bănci ruseşti au fost private de acces la Swift, o platformă de mesagerie securizată ce permite operaţiuni extrem de importante, cum ar fi ordinele de transfer de fonduri între bănci.

 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News



Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

DC Media Group Audience

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel