Este un moment definitoriu pentru implicarea românilor din străinătate, care, prin votul lor masiv, transmit un semnal clar: România contează, indiferent de distanța fizică.
Cele mai mari comunități de votanți români înregistrate până la această oră provin din Germania, cu 158.920 de voturi, urmată de Marea Britanie (154.828) și Italia, care depășește pragul de 181.000, stabilind un record absolut pentru această țară. Aceste trei state concentrează peste 45% din totalul voturilor exprimate în diaspora.
Pe locurile următoare se află Spania, cu 115.550 de voturi, și Franța, cu 52.710 de alegători. Belgia a înregistrat deja 89.480 de voturi, iar Olanda - 27.610. În Elveția au votat 11.848 de persoane, iar în Austria - 31.435.
Prezențe semnificative se mai înregistrează și în țări precum Irlanda (14.939), Danemarca (12.849), Republica Moldova (11.670), Portugalia (3.478), Grecia (6.268) și Cipru (3.225). În schimb, în țări precum Polonia (1.691), Cehia (2.023), Slovacia (627) sau Ungaria (678), cifrele sunt mai reduse, reflectând comunități mai mici de români sau o mobilizare mai scăzută.
În spațiul balcanic, Serbia a raportat 366 de votanți, Macedonia de Nord - 96, Bosnia și Herțegovina - 668, iar Albania - 147. Prezențe foarte mici se înregistrează în Letonia (262), Lituania (205), Estonia (170) și Belarus (18).
Această mobilizare masivă confirmă trendul din ultimii ani: diaspora românească a devenit un actor politic activ și influent. Comparativ cu alegerile anterioare, ritmul și amploarea votului din acest an sunt fără precedent, depășind așteptările celor mai optimiști analiști politici.
De cealaltă parte, țări cu comunități românești mai restrânse au înregistrat prezențe mai modeste: Polonia (1.691), Ungaria (678), Cehia (2.023), Slovacia (627), Serbia (366), Albania (147), Bosnia (668), și Ucraina (272). Extrem de reduse sunt și prezențele din țările baltice (Letonia – 262, Lituania – 205, Estonia – 170) sau Belarus (18).
Este o participare istorică, care confirmă nu doar interesul crescut al diasporei pentru viitorul țării, ci și forța sa de influență electorală. În multe rânduri, românii din afara granițelor au fost cei care au înclinat balanța în tururile decisive ale alegerilor prezidențiale.
O confruntare între două Românii: Nicușor Dan vs. George Simion
Alegerile prezidențiale din 2024 propun o confruntare intensă între doi candidați care reprezintă viziuni opuse asupra direcției în care trebuie să se îndrepte România.
Nicușor Dan, susținut de un pol de dreapta moderată, intră în competiție cu imaginea unui tehnocrat, matematician, fost activist civic și actual primar al Capitalei. El propune un model de guvernare bazat pe competență, infrastructură durabilă, reformă administrativă și depolitizarea instituțiilor publice. Discursul său este echilibrat, european, și se adresează în special clasei de mijloc, celor educați și tinerilor care cer stabilitate, reguli și modernizare.
De partea cealaltă, George Simion, liderul AUR, vine cu un discurs puternic naționalist și conservator, ancorat în simboluri tradiționale și în ideea unei Românii „care-și redescoperă rădăcinile”. Mizează pe retorica anti-sistem, se prezintă ca o voce a celor „uitați” de elita politică, iar mesajul său are priză mai ales în rândul celor dezamăgiți de clasa politică tradițională, dar și în anumite segmente din diaspora.
Simion promite o reformă radicală a statului, revenirea la „valorile creștine și morale”, refacerea legăturii cu Basarabia și o relație mai rezervată față de Bruxelles. În schimb, Nicușor Dan pledează pentru întărirea poziției României în UE, atragerea de fonduri europene și o reformă calmă, dar profundă a administrației.
Diaspora, între două lumi: modernizare sau revoltă
Votul masiv din diaspora va fi, cel mai probabil, decisiv în turul doi. Românii din afara granițelor se află, simbolic, între cele două Românii propuse de candidați: una a echilibrului și a construcției lente, cealaltă a rupturii și a refacerii din temelii. Indiferent de rezultat, participarea lor masivă de până acum arată că diaspora nu mai este o simplă anexă electorală, ci o forță vie, conștientă de rolul său în scrierea viitorului țării.
Rezultatul final va depinde nu doar de cifre, ci și de emoția, viziunea și speranța pe care fiecare candidat reușește să le transmită unei națiuni în continuă tranziție. România se scrie și la Roma, Madrid, Londra sau München. Iar cei care au plecat, dar nu au uitat, ar putea fi cei care decid cine va fi următorul președinte.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
