„A fost înregistrată o contestaţie privind anularea alegerilor pentru funcţia de preşedintele al României din data de 4 mai”, au transmis marţi reprezentanţii Curţii Constituţionale. Deocamdată, nu a fost stabilit un termen pentru judecarea acesteia, însă potrivit surselor din cadrul instituţiei, dezbaterea ar putea avea loc până la finalul acestei săptămâni.
Principalele acuzaţii formulate în contestaţie
Sebastian Popescu îşi fundamentează cererea pe patru mari direcţii de acuzaţie, care vizează în principal încălcarea principiilor democratice fundamentale şi a egalităţii de şanse în campania electorală:
1. Încălcări grave ale principiilor democratice
Popescu denunţă o competiţie electorală viciată din start prin discriminarea sistematică a candidaţilor aşa-zişi „minori” de către mass-media şi organizatorii dezbaterilor. El afirmă că, în mod abuziv, candidaţii au fost împărţiţi în două categorii: „relevanţi” şi „irelevanţi”, cei din urmă fiind practic excluşi din spaţiul mediatic.
2. Discriminare mediatică şi alocare inegală a timpului de antenă
Unul dintre capetele principale de acuzare vizează tratamentul discriminatoriu aplicat de televiziunile şi radiourile naţionale. Potrivit lui Popescu, posturile de televiziune au promovat selectiv doar cinci candidaţi, difuzând ştiri zilnice despre aceştia, organizând dezbateri în care au fost invitaţi doar ei sau reprezentanţii lor, şi ignorând complet ceilalţi şase candidaţi înscrişi în cursă.
Totodată, candidatul reclamă încălcarea flagrantă a obligaţiei legale privind alocarea egală a timpului de antenă în perioada campaniei electorale. Anumite posturi TV ar fi oferit „promovare masivă, disproporţionată şi nejustificată” unora dintre favoriţi, în special lui George Simion şi Nicuşor Dan, în detrimentul celorlalţi.
3. Manipularea opiniei publice prin sondaje şi „votul util”
Popescu atrage atenţia şi asupra unui alt mecanism de influenţare a alegătorilor: sondajele de opinie, care - susţine el - au fost utilizate în mod manipulator pentru a legitima ideea că doar „candidaţii mari” merită votaţi. Acest mecanism a alimentat teoria „votului util”, prin care alegătorii au fost constrânşi psihologic să aleagă „răul cel mai mic”, ignorând alte opţiuni electorale.
4. Spam electoral organizat pe TikTok: „Miliarde de comentarii generice”
Cel mai amplu şi grav element semnalat în contestaţie se referă la utilizarea reţelei TikTok pentru manipularea alegătorilor, printr-o campanie de comentarii automate. Potrivit lui Sebastian Popescu, în perioada campaniei electorale, utilizatorii din România au fost „bombardaţi” cu mesaje repetitive promovându-i exclusiv pe candidaţii Nicuşor Dan şi George Simion.
„Numai pe reţeaua TikTok au fost publicate pe toate transmisiile live, dar şi la videoclipurile din secţiunea For You, peste un miliard de comentarii”, susţine Popescu. Acesta precizează că majoritatea acestor mesaje erau de tipul „GS preşedinte”, „ND11”, „Votăm GS” sau „M-ai convins, votăm ND”, fiind postate de conturi suspecte, fără fotografie, fără urmăritori şi fără activitate organică.
Popescu mai afirmă că acest tip de campanie are caracterul unei „acţiuni coordonate de manipulare” şi că aminteşte de un precedent recunoscut de CCR în anul 2024, când a fost confirmată existenţa unei campanii similare în favoarea lui Călin Georgescu.
„În 2025, s-a folosit un sistem similar, dar la o scară mult mai largă. Platformele sociale (în special TikTok) au fost copleşite de spam organizat în favoarea candidaţilor George Simion şi Nicuşor Dan, dar niciun organism de autoritate nu a intervenit”, se mai arată în cererea depusă.
Cadru legal: OUG 1/2025 şi lipsa reglementării comentariilor
Un aspect important semnalat de Popescu este faptul că, deşi OUG 1/2025 a introdus obligaţia de etichetare electorală pentru conţinutul online - măsură care a permis eliminarea videoclipurilor care nu respectau transparenţa - nu a existat nicio prevedere privind controlul comentariilor automate. Această lacună legislativă ar fi permis, în opinia sa, desfăşurarea nestingherită a acestor operaţiuni de manipulare în masă.
Concluzie: „Un avantaj necinstit şi o falsă percepţie de popularitate”
În concluzie, Sebastian Popescu susţine că toate aceste practici au creat o imagine falsă a sprijinului popular pentru anumiţi candidaţi, influenţând decisiv opţiunile de vot. „Efectul psiho-social al bombardării cu mesaje identice a fost acela de a induce o percepţie falsă asupra preferinţelor majoritare, ceea ce a determinat alegătorii să creadă că doar doi candidaţi erau opţiuni viabile”, spune el.
Contestatarul solicită anularea alegerilor din 4 mai şi repetarea scrutinului în condiţii de echitate şi transparenţă. Acum, decizia aparţine judecătorilor CCR, care vor analiza dacă aceste argumente sunt suficient de solide pentru a anula un proces electoral deja finalizat.
În funcţie de verdictul Curţii, România ar putea intra într-o nouă criză electorală, iar legitimitatea viitorului preşedinte ar putea fi contestată pentru o lungă perioadă. Rămâne de văzut cum va evolua acest dosar cu impact major asupra democraţiei româneşti.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
