Totul a început luni, când președintele Rumen Radev a lansat oficial ideea consultării populare cu o întrebare directă: „Sunteţi de acord ca Bulgaria să introducă moneda unică europeană euro în 2026?” Inițiativa a fost prezentată ca un act de democrație participativă, menit să ofere cetățenilor dreptul de a decide asupra unei chestiuni de importanță națională. Însă răspunsul nu a fost unul pe măsură.
Marți, președinta Parlamentului bulgar, Natalia Kiselova, a respins fără echivoc propunerea, invocând încălcarea mai multor prevederi constituționale și a unor tratate europene asumate de Bulgaria la momentul aderării la Uniunea Europeană. În plus, Kiselova a reamintit că Curtea Constituțională s-a pronunțat deja împotriva unui referendum similar, argumentând că adoptarea euro este parte a angajamentelor europene ale Bulgariei și, prin urmare, nu poate face obiectul unei decizii populare.
Răspunsul tranșant al președintei Parlamentului a generat reacții în lanț. Guvernul a acuzat deschis președintele Radev că încearcă să saboteze eforturile Bulgariei de integrare în zona euro. Unii miniștri au mers mai departe, sugerând că inițiativa ar avea substrat politic și că președintele încearcă să câștige capital electoral prin inflamarea unei teme care provoacă teamă și incertitudine în rândul populației.
Bulgarii se tem de creșterea prețurilor
Trecerea la moneda euro este, fără îndoială, un subiect care polarizează profund societatea bulgară. Deși leva este de ani buni legată de euro printr-un consiliu monetar care menține un curs fix, mulți cetățeni se tem că adoptarea oficială a monedei europene va duce la creșteri de prețuri, așa cum s-a întâmplat în Croația în 2023. În ciuda asigurărilor venite din partea guvernului și a Băncii Naționale, care susțin că măsurile de tranziție vor fi menite să protejeze consumatorul, temerile persistă.
De partea cealaltă, economiștii atrag atenția asupra beneficiilor pe care Bulgaria le-ar putea obține în urma aderării la zona euro. Stabilitatea monedei, atragerea de investiții străine directe, creșterea ratingului de țară și reducerea costurilor de finanțare a datoriei publice sunt doar câteva dintre argumentele invocate. „Euro înseamnă predictibilitate, încredere și apartenență la clubul economic select al Europei. Pentru o economie mică și deschisă ca Bulgaria, asta poate face diferența în următorii ani”, a declarat pentru BTA un expert financiar din Sofia.
Totuși, fără un consens politic și societal, calendarul adoptării euro ar putea fi pus în pericol. Guvernul bulgar speră să respecte termenul de ianuarie 2026, însă acest lucru depinde nu doar de voința politică internă, ci și de decizia Băncii Centrale Europene și a Comisiei Europene, care trebuie să confirme că Bulgaria îndeplinește criteriile de convergență – inflație controlată, finanțe publice solide, stabilitate monetară și compatibilitate juridică.
Bulgaria a tot amânat trecerea la moneda euro
În acest context tensionat, refuzul de a organiza referendumul cerut de președinte a adâncit falia dintre instituțiile statului. Președintele Radev și-a exprimat nemulțumirea față de decizia președintei Parlamentului, sugerând că „vocea poporului este ignorată” și că „o temă de importanță capitală este tratată cu superficialitate și aroganță”.
Însă răspunsul executivului a fost clar: „Integrarea în zona euro este o obligație asumată de Bulgaria la momentul aderării la Uniunea Europeană. Nu este o chestiune de opțiune, ci de responsabilitate și maturitate politică.”
Scandalul de la Sofia nu este decât un nou episod în bătălia simbolică dintre orientarea europeană fermă și tentația populistă de a amâna decizii strategice în favoarea unor calcule politice pe termen scurt. Cu toate acestea, el scoate la iveală o realitate incomodă: în ciuda deceniilor petrecute în Uniunea Europeană, Bulgaria se confruntă încă cu ezitări, suspiciuni și frici atunci când vine vorba de aprofundarea integrării.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
