Cu toate acestea, Transneft a negat oficial aceste informații, catalogându-le drept false și parte a războiului informațional declanșat de Occident împotriva Rusiei. Într-un comunicat pe site-ul său, compania a subliniat că astfel de zvonuri afectează imaginea Transneft și sunt menite să destabilizeze situația energetică și economică a Rusiei.
De la începutul lunii august, Kievul a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ruse, în încercarea de a diminua capacitatea Moscovei de a-și finanța efortul militar în Ucraina și de a reduce veniturile Kremlinului. Eșecurile negocierilor de pace au făcut ca tensiunile să rămână ridicate. Reuters amintește că, în ultimii zece ani, veniturile din petrol și gaze au reprezentat între o treime și jumătate din bugetul federal al Rusiei, făcând din acest sector cea mai importantă sursă de finanțare pentru guvern.
Dronele ucrainene au lovit cel puțin zece rafinării, reducând la un moment dat capacitatea de rafinare a Rusiei cu aproape o cincime. În plus, porturile-cheie de pe Marea Baltică, Ust-Luga și Primorsk, au fost de asemenea afectate, potrivit surselor militare ucrainene și informațiilor din industria rusă. Autoritățile ruse nu au oferit detalii publice despre amploarea daunelor sau impactul acestora asupra producției și exporturilor. Însă, Transneft a limitat recent capacitatea companiilor petroliere de a stoca țiței în rețeaua sa de conducte, ceea ce ridică semne de întrebare privind posibilitatea de a menține producția la nivelurile anterioare.
Avertismentul și controversele
Potrivit surselor din industrie, Transneft le-a transmis producătorilor că, în cazul unor daune suplimentare asupra infrastructurii, compania ar putea fi nevoită să accepte mai puțin țiței, ceea ce ar forța Rusia să reducă producția la niveluri semnificative. În prezent, Rusia reprezintă aproximativ 9% din producția mondială de petrol. În replică, Transneft a catalogat informațiile despre reducerea producției drept „fake news”, afirmând că acestea provin din surse anonime din sectorul energetic și sunt menite să afecteze imaginea companiei și stabilitatea economică a Rusiei.
Occidentul a impus mai multe valuri de sancțiuni economice Rusiei, vizând în special sectorul petrolier și gazier, ca urmare a invaziei Ucrainei. În ciuda restricțiilor, Moscova a reușit să redirecționeze majoritatea exporturilor de petrol către Asia, India și China fiind principalii săi clienți. Totuși, pentru prima dată de la începutul războiului din 2022, dronele ucrainene au atacat săptămâna trecută cel mai mare port petrolier rusesc, Primorsk, ceea ce a dus la suspendarea temporară a operațiunilor. Primorsk are capacitatea de a exporta peste 1 milion de barili de petrol pe zi, adică mai mult de 10% din producția totală a Rusiei.
Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a afirmat că atacurile au provocat daune semnificative și a catalogat acțiunile împotriva infrastructurii petroliere ruse drept „sancțiuni care funcționează mai repede”. Reuters nu a putut verifica amploarea exactă a daunelor. Spre deosebire de Arabia Saudită, Rusia nu dispune de capacități semnificative de stocare pentru petrol, ceea ce face industria sa mai vulnerabilă la astfel de atacuri.
Producția de petrol și perspectivele
Potrivit surselor, Primorsk și-a reluat parțial activitatea sâmbătă, însă nu este clar cât va dura până la finalizarea completă a reparațiilor. În august, un alt atac cu drone asupra terminalului de la Ust-Luga a afectat deja capacitatea de export. În contextul OPEC+, Rusia și aliații săi au mărit producția de petrol din aprilie, după ani de reducere a livrărilor menite să stabilizeze piața. În prezent, Rusia ar urma să producă aproximativ 9,449 milioane de barili pe zi, față de 9,344 milioane în august.
Băncile internaționale avertizează însă că limitările privind stocarea ar putea împiedica creșterea producției. JP Morgan notează că lipsa spațiului de depozitare reprezintă o amenințare la adresa capacității Rusiei de a crește producția, iar Goldman Sachs atrage atenția că perturbările rafinăriilor vor afecta fluxul de petrol, ducând la congestie în depozite și la o posibilă scădere a livrărilor. Totuși, cererea continuă din partea cumpărătorilor asiatici ar putea tempera impactul asupra producției.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
