Italia închide spațiul Schengen cu Spania, după valul de imigranți din Ceuta: "Nu vom sta să privim"

Șefa Guvernului de la Roma afirmă că situația demonstrează încă o dată că imigrația ilegală scăpată de sub control reprezintă o amenințare directă la adresa securității frontierelor europene și avertizează că Italia este pregătită să adopte inclusiv măsuri excepționale.

„Imaginile care vin din Ceuta sunt impresionante și demonstrează, încă o dată, că imigrația ilegală scăpată de sub control reprezintă o amenințare concretă pentru securitatea frontierelor europene. Am discutat cu ministrul de Interne, Matteo Piantedosi. Italia nu va rămâne să privească. Convocăm instituțiile competente, iar după încheierea acestor reuniuni suntem pregătiți să intervenim inclusiv prin instrumente extraordinare pentru a apăra frontierele și siguranța cetățenilor, inclusiv prin suspendarea spațiului Schengen în relația cu Spania.

În privința imigrației ilegale nu vom face niciun pas înapoi. Apărarea frontierelor, oprirea traficanților de persoane și asigurarea unor proceduri eficiente de repatriere vor rămâne direcția acestui Guvern.”

Ce s-a întâmplat la Ceuta

Ceuta este unul dintre cele două teritorii spaniole aflate pe continentul african, alături de Melilla. De ani buni, orașul reprezintă una dintre principalele porți de intrare în Uniunea Europeană pentru migranții care pleacă din Africa.

În ultimele zile, imaginile surprinse la frontieră au arătat grupuri numeroase de persoane care au încercat să ajungă pe teritoriul spaniol, ceea ce a determinat autoritățile să mobilizeze efective importante de poliție și forțe de securitate.

Pentru liderii europeni care solicită o înăsprire a politicilor privind migrația, astfel de episoade confirmă vulnerabilitatea frontierelor externe ale Uniunii Europene și nevoia unor măsuri mai dure.

Referirea Giorgiei Meloni la suspendarea spațiului Schengen în relația cu Spania a atras imediat atenția observatorilor politici.

În mod normal, statele membre ale spațiului Schengen permit libera circulație a persoanelor fără controale sistematice la frontierele interne. Totuși, legislația europeană permite reintroducerea temporară a controalelor la granițe în situații considerate excepționale, atunci când există amenințări serioase la adresa ordinii publice sau a securității naționale. Italia a folosit și în trecut această posibilitate în contexte speciale, la fel ca alte state europene.

Lupta împotriva imigrației, una dintre principalele promisiuni ale Giorgiei Meloni

Combaterea imigrației ilegale reprezintă una dintre temele centrale ale mandatului Giorgiei Meloni încă din campania electorală care a precedat venirea sa la conducerea Guvernului. Lidera partidului Fratelli d'Italia a promis încă de la început că va reduce sosirile ilegale pe mare, va accelera expulzările și va combate rețelele care organizează traficul de migranți către Europa.

După preluarea puterii, executivul italian a adoptat mai multe măsuri pentru limitarea fenomenului, inclusiv restricții privind activitatea unor nave ale organizațiilor neguvernamentale implicate în operațiuni de salvare pe Marea Mediterană. Guvernul a susținut că o parte dintre aceste intervenții au avut efectul de a încuraja traversările ilegale, acuzație respinsă constant de organizațiile umanitare.

Executivul condus de Giorgia Meloni a încercat să mute accentul de pe gestionarea migranților ajunși deja în Europa către prevenirea plecărilor din Africa. Italia a intensificat cooperarea cu Tunisia, Libia și alte state africane pentru consolidarea controlului frontierelor și combaterea rețelelor de trafic de persoane.

În paralel, Roma a promovat așa-numitul „Plan Mattei”, un proiect care urmărește investiții economice în statele africane. Guvernul italian susține că dezvoltarea economică poate reduce cauzele care îi determină pe oameni să plece spre Europa.

Centrele pentru migranți din Albania

Una dintre cele mai controversate inițiative ale Guvernului Meloni a fost acordul încheiat cu Albania pentru construirea unor centre destinate procesării cererilor de azil formulate de migranți salvați pe mare.

Executivul italian consideră că această soluție poate reduce presiunea asupra sistemului național de azil și poate accelera procedurile de repatriere pentru persoanele care nu îndeplinesc condițiile necesare pentru a primi protecție internațională.

Proiectul a provocat numeroase dispute juridice și politice, iar opoziția și organizațiile pentru drepturile omului au contestat în repetate rânduri legalitatea unor astfel de măsuri.

Ministrul de Interne Matteo Piantedosi este unul dintre principalii arhitecți ai politicii actuale privind imigrația. Acesta a susținut constant că Italia nu poate suporta singură presiunea migratorie de la frontiera sudică a Europei și a cerut implicarea mai puternică a Uniunii Europene în protejarea frontierelor externe. În repetate rânduri, Piantedosi a afirmat că prioritatea Guvernului rămâne destructurarea rețelelor de trafic de persoane și creșterea numărului de repatrieri.

Imigrația rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte din Europa 

Problema migrației continuă să divizeze statele membre ale Uniunii Europene.

Țările aflate la frontierele externe, precum Italia, Grecia și Spania, solicită de mai mulți ani un sprijin mai consistent din partea Bruxelles-ului și o împărțire mai echitabilă a responsabilităților privind gestionarea solicitanților de azil. În același timp, mai multe guverne europene au adoptat politici mai restrictive, pe fondul creșterii preocupărilor legate de securitate și de capacitatea sistemelor naționale de a gestiona fluxurile migratorii.

Mesajul transmis de Giorgia Meloni după incidentele din Ceuta confirmă că imigrația ilegală rămâne una dintre prioritățile absolute ale Guvernului italian. Premierul afirmă că Roma este pregătită să utilizeze toate instrumentele prevăzute de lege pentru protejarea frontierelor, inclusiv măsuri excepționale precum reintroducerea controalelor la frontiera cu Spania, dacă autoritățile vor considera că situația o impune.