Potrivit rezultatelor finale relatate de postul public islandez RÚV, 52,8% dintre alegători au votat „nu”, în timp ce 47,2% au susținut reluarea negocierilor cu Bruxelles-ul.
Votul a avut loc sâmbătă, 29 august, iar întrebarea adresată islandezilor nu a fost dacă țara trebuie să adere direct la Uniunea Europeană, ci dacă Islanda ar trebui să reia negocierile de aderare, suspendate de mai bine de un deceniu.
Autoritățile islandeze au precizat înaintea scrutinului că referendumul are caracter consultativ. Totuși, guvernul a anunțat că va respecta voința exprimată de populație.
Rezultatul a fost urmărit cu atenție în Europa, mai ales după ce primele date ale numărătorii au indicat o competiție extrem de echilibrată. Tabăra favorabilă negocierilor a avut chiar un avans în anumite momente, însă voturile din zonele rurale au schimbat treptat rezultatul în favoarea celor care se opun apropierii de Bruxelles.
Pescuitul și suveranitatea, marile teme ale campaniei
Una dintre principalele temeri ale adversarilor aderării a fost posibilitatea ca Islanda să piardă o parte din controlul asupra propriilor resurse, în special asupra apelor de pescuit.
Industria pescuitului are o importanță majoră pentru economia islandeză, iar protejarea drepturilor asupra resurselor maritime a devenit unul dintre argumentele centrale ale taberei „nu”. Oponenții reluării negocierilor au invocat, de asemenea, necesitatea păstrării suveranității și a independenței decizionale a Islandei.
De cealaltă parte, susținătorii reluării negocierilor au argumentat că apropierea de Uniunea Europeană ar putea oferi Islandei mai multă stabilitate economică și o poziție mai sigură într-un context geopolitic tot mai tensionat.
Islanda este deja în Schengen și pe piața europeană
Chiar dacă nu este membră a Uniunii Europene, Islanda are deja relații extrem de strânse cu blocul comunitar. Țara face parte din Spațiul Economic European și din Spațiul Schengen, ceea ce îi oferă acces la piața unică europeană și libertate de circulație în mare parte a Europei.
Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, după criza financiară care a afectat puternic economia țării. Negocierile au fost ulterior suspendate, iar guvernul de la Reykjavik a renunțat, în 2013, la continuarea procesului în forma în care acesta fusese început.
Votul de acum reprezintă astfel un nou semnal clar din partea electoratului islandez: pentru moment, majoritatea nu dorește nici măcar reluarea negocierilor care ar putea conduce, într-un viitor, la aderarea Islandei la Uniunea Europeană.