Potrivit proiectului, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC) și serviciile publice de asistență socială vor lucra după o metodologie comună, menită să elimine diferențele dintre județe. Printre etapele prevăzute în noul act normativ se află întocmirea unei liste cu familiile vulnerabile din fiecare localitate, completarea unei fișe de observație pentru fiecare copil din aceste familii și vizite la domiciliu realizate de asistenți sociali. Pe baza acestor date, minorii vor fi înregistrați în Observatorul Copilului – un sistem menit să ofere o imagine clară asupra situației lor la nivel național.
„Identificarea copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate se va realiza într-un cadru normativ unitar, care va asigura aplicarea acelorași principii și criterii de evaluare la nivelul tuturor comunităților”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Un fenomen cu efecte dramatice
Conform datelor furnizate anterior de autorități, peste 70.000 de copii din România sunt oficial în evidențele serviciilor sociale ca având cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate, însă organizațiile neguvernamentale estimează că numărul real ar putea fi dublu. Fenomenul, răspândit mai ales în mediul rural, a generat în ultimii ani multiple probleme: de la rezultate școlare slabe și abandon școlar, până la dificultăți emoționale grave și, în unele cazuri, implicarea minorilor în acte de delincvență.
Psihologii avertizează că lipsa unei figuri parentale stabile poate afecta dezvoltarea emoțională a copilului și poate crea traume pe termen lung. În multe cazuri, bunicii sau rudele mai îndepărtate devin principalii îngrijitori, însă nu de puține ori aceștia nu au resursele sau pregătirea necesară pentru a face față unei asemenea responsabilități.
Ce schimbă noul act normativ
Proiectul de hotărâre propus de Guvern nu doar că aduce o procedură unitară de identificare și monitorizare, ci stabilește și mecanisme clare de colaborare între DGASPC și serviciile de asistență socială din primării. Prin standardizarea documentelor utilizate și prin crearea unor fișe de observație obligatorii, autoritățile vor putea interveni mai rapid în cazurile cu risc ridicat.
În plus, integrarea copiilor în Observatorul Copilului le va permite instituțiilor statului să aibă o bază de date comună, evitând situațiile în care minorii rămân „invizibili” pentru sistem.
Această măsură vine după ani de critici din partea organizațiilor de protecție a copilului, care au acuzat lipsa unei strategii coerente la nivel național. De altfel, România a fost de mai multe ori atenționată de Comisia Europeană cu privire la numărul mare de copii vulnerabili și la insuficiența programelor de sprijin.
În contextul în care plecarea părinților la muncă în străinătate continuă să fie un fenomen masiv, noul mecanism guvernamental ar putea deveni un pas esențial pentru a limita efectele dramatice asupra copiilor rămași acasă. Estimări diferite arată că în străinătate s-ar afla între patru și șase milioane de români. O parte din ei, mai ales cei care sunt la început în străinătate, au lăsat copiii în țară în grija rudelor sau bunicilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
