Germania vrea să taie ajutorul cetățenesc pentru ucraineni. Reforma promisă de guvernul Merz s-a blocat, iar SPD o critică dur

Reforma ar fi trebuit să intre în vigoare încă de la 1 iulie 2026, însă procedura parlamentară nu a fost finalizată. În plus, negocierile dintre guvernul federal și landurile germane privind împărțirea costurilor s-au împotmolit, iar reprezentanți ai SPD susțin că măsura riscă să genereze mai multă birocrație decât economii.

Inițiativa aparține în principal Uniunii Creștin-Democrate (CDU), care a susținut în campania electorală că sistemul actual acordă refugiaților ucraineni un tratament preferențial față de alte categorii de solicitanți de protecție internațională.

În prezent, persoanele venite din Ucraina beneficiază de o regulă specială. Dacă nu au un loc de muncă, ele primesc venitul cetățenesc, același ajutor social acordat cetățenilor germani aflați în dificultate și rezidenților eligibili. Refugiații proveniți din alte state nu beneficiază de acest sistem, ci primesc prestații conform Legii privind beneficiile pentru solicitanții de azil, care sunt mai reduse.

Guvernul Merz dorește eliminarea acestei diferențe pentru persoanele care au ajuns în Germania după 1 aprilie 2025. Potrivit proiectului, acești refugiați nu ar mai primi Bürgergeld, ci doar prestațiile prevăzute pentru solicitanții de azil, considerabil mai mici.

Totuși, legea nu a trecut încă de Bundestag și nici nu a ajuns la votul final în Bundesrat. Ministerul Federal al Muncii a confirmat că proiectul se află încă în procedură parlamentară, iar calendarul depinde de finalizarea dezbaterilor și voturilor din Parlamentul federal.

Disputa nu este despre principiu, ci despre bani

Blocajul nu este cauzat doar de dezbaterile politice privind statutul refugiaților ucraineni, ci și de problema finanțării.

În prezent, venitul cetățenesc este achitat din bugetul federal. Dacă refugiații ucraineni vor fi mutați în sistemul destinat solicitanților de azil, responsabilitatea financiară va trece în mare parte asupra landurilor și administrațiilor locale. Acest lucru înseamnă costuri suplimentare pentru autoritățile regionale, care ar trebui să gestioneze atât plata prestațiilor, cât și întreaga infrastructură administrativă necesară.

În acordul de coaliție s-a stabilit că guvernul federal va compensa integral aceste cheltuieli suplimentare. Cu toate acestea, până în prezent nu există un consens privind suma care ar urma să fie rambursată.

Ministerul Federal al Muncii a transmis că executivul a prezentat landurilor mai multe propuneri concrete și că negocierile continuă, însă un compromis nu a fost încă atins.

SPD: „Nu există niciun acord”

Deputatul SPD Jens Peick, membru al Comisiei pentru Muncă și Afaceri Sociale din Bundestag, afirmă că problema finanțării rămâne complet deschisă. Potrivit acestuia, acordul de coaliție obligă guvernul federal să suporte costurile suplimentare generate de schimbarea sistemului, însă autoritățile federale și landurile nu au ajuns la o înțelegere privind valoarea acestor compensații.

Peick susține că fără această clarificare reforma nu poate avansa. În plus, există neînțelegeri și în privința datei exacte de la care noile reguli ar urma să se aplice. Inițial s-a discutat despre refugiații sosiți după 1 aprilie 2025, însă acest termen continuă să fie negociat.

Unul dintre principalele argumente ale CDU pentru modificarea legislației a fost reducerea cheltuielilor sociale, însă chiar Ministerul Federal al Muncii ar fi ajuns, potrivit presei germane, la concluzia că economiile reale ar fi foarte mici după calcularea tuturor costurilor suplimentare. Jens Peick merge chiar mai departe și afirmă că, la nivel federal, practic nu vor exista economii. Argumentul său este simplu: dacă guvernul federal trebuie să ramburseze integral costurile suportate de landuri, așa cum prevede acordul de coaliție, atunci cheltuielile doar se mută dintr-un capitol bugetar în altul, fără ca statul german să economisească sume importante.

În opinia parlamentarului social-democrat, executivul trebuie să respecte această obligație pentru a evita ca landurile și administrațiile locale să fie împovărate financiar.

SPD critică dur întreaga reformă

Social-democrații nu contestă doar aspectele financiare ale proiectului, ci și motivele care au stat la baza lui. Jens Peick afirmă că SPD nu a propus niciodată această modificare în timpul negocierilor pentru formarea coaliției și consideră că întreaga dezbatere a fost alimentată mai degrabă de percepții decât de date concrete.

În opinia sa, discuțiile privind presupusele beneficii excesive acordate refugiaților ucraineni și creșterea numărului beneficiarilor de venit cetățenesc au creat o presiune politică artificială, care a dus la promovarea acestei modificări legislative.

Deputatul susține că argumentele prezentate în spațiul public nu sunt susținute de suficiente dovezi și că reforma nu răspunde unei probleme reale a sistemului social.

SPD avertizează că mutarea refugiaților ucraineni în sistemul destinat solicitanților de azil va crea dificultăți administrative importante. Potrivit lui Peick, procesul este extrem de complicat și contrazice chiar obiectivul declarat al guvernului Merz de a reduce birocrația. Situația devine și mai dificilă dacă legea va introduce o dată-limită aplicată retroactiv, deoarece autoritățile vor trebui să reevalueze mii de dosare și să transfere beneficiarii între două sisteme complet diferite.

În plus, social-democratul avertizează că noul sistem ar putea întârzia integrarea refugiaților pe piața muncii.

Actualul mecanism al venitului cetățenesc este administrat prin centrele pentru ocuparea forței de muncă, care oferă inclusiv cursuri de limbă, programe de calificare și sprijin pentru găsirea unui loc de muncă. Prin trecerea în sistemul destinat solicitanților de azil, accesul la aceste servicii ar putea deveni mai dificil, ceea ce ar întârzia integrarea profesională a persoanelor refugiate.

Peick rezumă proiectul într-o formulare extrem de critică: în opinia sa, întreaga reformă riscă să devină „o întreprindere costisitoare, dar ineficientă”.