Pentru românii care trăiesc și muncesc în Italia, trimiterea banilor acasă reprezintă un gest firesc, adesea încărcat de emoție și responsabilitate. Fie că este vorba despre sprijin pentru părinți, ajutor pentru studii sau chiar susținerea unor cheltuieli de zi cu zi, transferurile bancare către rude și prieteni fac parte din realitatea cotidiană a milioanelor de conaționali stabiliți în peninsulă. Totuși, ceea ce până acum părea un act de rutină va intra, din 2025, sub un regim de supraveghere mult mai strict din partea Agenției Fiscale italiene (Agenzia delle Entrate), care intenționează să monitorizeze atent aceste mișcări de bani.
Potrivit autorităților, scopul este combaterea evaziunii fiscale și identificarea unor posibile venituri nedeclarate. Într-un context economic dificil, statul italian își consolidează mecanismele de control, iar transferurile între persoane fizice nu mai sunt considerate simple operațiuni private. „Fiecare sumă transferată trebuie să aibă o explicație clară și verificabilă”, arată specialiștii citați de publicația italiană Il Messaggero.
De ce sunt vizate aceste transferuri
Agenția Fiscală suspectează că unele dintre tranzacțiile efectuate între rude sau prieteni pot ascunde venituri nedeclarate sau chiar forme mascate de remunerare pentru activități nedeclarate oficial. În practică, acest lucru ar putea însemna că o sumă trimisă din Italia către România , chiar și între membrii aceleiași familii , poate ridica semne de întrebare dacă nu există documente sau explicații clare care să arate natura ei.
Astfel, autoritățile fiscale nu se uită doar la valoarea tranzacției, ci și la frecvența și la contextul în care aceasta are loc. Serii de transferuri regulate, fără o cauzală clară, ar putea fi interpretate drept venituri recurente și, prin urmare, impozabile, relatează Il Messagero.
Cadrul legal și jurisprudența recentă
O sentință importantă, emisă pe 31 decembrie 2024 de Curtea de Justiție Fiscală, a stabilit că transferurile între rude nu trebuie considerate automat venituri impozabile. Sarcina probei cade pe Agenția Fiscală, care trebuie să demonstreze că sumele au o natură diferită față de sprijinul familial. Totodată, judecătorii au subliniat că transferurile cu scop de ajutor economic , cum sunt cele pentru întreținerea părinților sau sprijinirea copiilor , nu pot fi taxate.
Cu toate acestea, decizia instanței nu îi protejează pe deplin pe contribuabili, pentru că verificările rămân posibile, iar lipsa unei documentații adecvate poate duce la complicații.
Agenzia delle Entrate are dreptul să solicite informații direct de la bănci, Poșta Italiană, intermediari financiari sau alți operatori. Prin aceste canale, Fiscul poate reconstrui fluxurile financiare și le poate compara cu veniturile declarate oficial. Dacă apar discrepanțe, contribuabilul poate fi chemat să explice și să prezinte documente justificative.
Specialiștii atrag atenția că nu doar sumele mari pot ridica suspiciuni, ci și tranzacțiile frecvente, aparent mici, dar care nu au o justificare clară.
Ce trebuie să facă românii pentru a evita problemele
Pentru a nu se confrunta cu situații neplăcute, românii din Italia sunt sfătuiți să fie cât mai transparenți atunci când fac transferuri către familie sau prieteni.
Recomandările includ:
Utilizarea transferurilor bancare sau a cecurilor negirabile, pentru a avea o trasabilitate clară a banilor.
Menționarea detaliată a cauzei transferului („ajutor pentru întreținere”, „sprijin pentru studii”, „cadou de familie”), evitând formule vagi precum „diverse” sau „plată”.
Păstrarea documentelor justificative, cum ar fi contracte, chitanțe sau scrisori explicative, care să ateste motivul transferului.
Astfel de precauții nu doar că oferă siguranță juridică, dar și reduc riscul unor controale suplimentare.
Noile reguli din 9 octombrie
Începând cu 9 octombrie, autoritățile italiene vor introduce și reguli suplimentare. Printre acestea se numără verificarea mai detaliată a beneficiarului și introducerea unor modalități „viitoare” de control al tranzacțiilor, care vor permite o monitorizare și mai fină a fluxurilor bancare. Măsura se înscrie într-o tendință europeană mai largă de transparentizare a operațiunilor financiare.
Românii sunt printre cei mai activi în ceea ce privește transferurile bancare internaționale, trimițând anual miliarde de euro către familiile din țară. Pentru mulți, aceste sume reprezintă o sursă vitală de existență, iar pentru alții , un ajutor ocazional în momente dificile. Intensificarea controalelor ar putea genera neliniști și chiar întârzieri în relația cu băncile, dacă documentația nu este completă.
De aceea, experții îi îndeamnă pe românii din Italia să nu trateze cu superficialitate transferurile de bani, chiar și atunci când e vorba de rude apropiate. Într-o perioadă în care statele europene pun accent pe combaterea evaziunii fiscale, transparența și claritatea devin cheia pentru evitarea problemelor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
