Finlanda se pregătește pentru cel mai negru scenariu și vrea să construiască bariere la frontiera cu Rusia

Liviu Ludovic |
Data publicării:

Guvernul Finlandei intenţionează să amendeze legislaţia de frontieră pentru a permite construirea de bariere la frontiera de est cu Rusia, o măsură pentru a consolida pregătirea împotriva ameninţărilor hibride pe fondul invaziei Ucrainei de către Rusia, informează joi Reuters. 

Finlanda, care a depus luna trecută cererea de aderare la alianţa militară occidentală NATO, are o istorie de războaie cu Rusia, deşi în prezent zona de frontieră acoperită cu păduri dintre cele două ţări este marcată doar cu semne şi linii de plastic în cea mai mare parte a lungimii sale de 1.300 km.

Guvernul finlandez se grăbeşte să întărească securitatea la graniţă, temându-se că Rusia ar putea încerca să facă presiuni asupra Finlandei trimiţând solicitanţi de azil la frontiere - aşa cum Uniunea Europeană a acuzat Belarus că a procedat la sfârşitul anului trecut când sute de migranţi din Orientul Mijlociu, Afganistan şi Africa au rămas blocaţi la graniţa cu Polonia.

Amendamentele guvernului la lege includ o propunere de a permite concentrarea primirii cererilor de azil doar la anumite puncte de intrare.

Potrivit normelor UE existente, migranţii au dreptul de a cere azil la orice punct de intrare într-o ţară membră a UE.

Amendamentele ar permite de asemenea construirea de bariere precum garduri şi de asemenea drumuri noi pentru a facilita patrularea frontierei pe partea finlandeză.

"Mai târziu, guvernul va decide asupra barierelor de frontieră în zonele critice de la frontiera de est, pe baza evaluării poliţiei de frontieră finlandeze", a declarat ministrul afacerilor interne Krista Mikkonen într-un comunicat.

Finlanda și Suedia, candidatura la NATO cu probleme

 

Președintele Recep Tayyip Erdogan a declarat recent că nu există deocamdată nicio propunere concretă din partea Finlandei și Suediei cu privire la preocupările Turciei legate de candidaturile la NATO, relatează Reuters.

Erdogan s-a opus cererilor de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO pe motiv că acestea susțin grupuri pe care Ankara le consideră teroriste.

Vorbind în parlament, Erdogan a declarat, miercuri, că Turcia dorește să vadă o abordare „sinceră” din partea celor două țări nordice în ceea ce privește preocupările sale, adăugând că Ankara nu își va schimba punctul de vedere decât dacă va vedea măsuri concrete și obligatorii.

De asemenea, el a declarat că obiecția Turciei față de candidaturile de aderare ale orașelor Stockholm și Helsinki nu a fost „oportunism”, ci mai degrabă o chestiune de securitate națională, potrivit Mediafax.

Turcia observă o atitudine pozitivă în sensul anulării embargoului la exporturile de armament în cursul discuţiilor cu reprezentanţii Finlandei şi Suediei, a anunţat miercuri seară Preşedinţia de la Ankara, conform agenţiei Reuters.

"Am observat o atitudine pozitivă în sensul suspendării embargoului referitor la produsele industriei de apărare în cursul acestei întâlniri, aceasta este o evoluţie pozitivă", a declarat Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Turciei.

Suedia şi Finlanda au interzis exporturile de armament spre Turcia după incursiunea armatei turce împotriva grupurilor militante kurde din Siria.

Ibrahim Kalin a precizat că în cursul discuţiilor cu reprezentanţii Suediei şi Finlandei au fost evocate preocupările privind terorismul şi modalităţile de soluţionare.

Finlanda şi Suedia au trimis miercuri delegaţii la Ankara, pentru discuţii în cadrul eforturilor de a convinge Administraţia Recep Tayyip Erdogan să accepte admiterea celor două ţări în Alianţa Nord-Atlantică.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a discutat telefonic, sâmbătă, cu liderii Suediei şi Finlandei despre admiterea celor două ţări în NATO. Erdogan a afirmat în mai multe rânduri că este "determinat" să blocheze aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică, acuzând aceste ţări că găzduiesc "terorişti".

Turcia a criticat în mod constant Suedia şi alte state vest-europene pentru găzduirea unor organizaţii considerate drept teroriste de către autorităţile turce, printre care grupurile separatiste kurde Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi Unităţile Populare de Apărare (YPG), precum şi membri ai reţelei clericului islamist disident Fethullah Gulen.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News



Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

DC Media Group Audience

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt3
YesMy - smt4.3.1
pixel