Această depreciere accentuată a leului vine într-un moment de tensiuni politice intense în România, imediat după alegerile prezidențiale din 4 mai, care au zguduit scena politică internă. Învingătorul alegerilor este contestat de o parte a societății, iar coaliția de guvernare este slăbită de conflicte interne și acuzații de fraudă electorală. În lipsa unei stabilități politice clare, piața valutară reacționează negativ, reflectând lipsa de încredere în capacitatea autorităților de a menține un climat economic predictibil.
Totodată, contextul economic general este marcat de inflație ridicată, deficite gemene (bugetar și de cont curent) și presiuni externe. România se confruntă cu o creștere a prețurilor la energie, combustibili și alimente, iar slăbirea leului nu face decât să adâncească aceste probleme. Un euro mai scump înseamnă importuri mai costisitoare, iar România este un importator net de bunuri esențiale.
Ce înseamnă creșterea euro pentru români?
Pentru cetățeni, deprecierea leului înseamnă rate mai mari la creditele în euro, scumpiri în lanț și un impact direct asupra nivelului de trai. Românii care au credite ipotecare sau de consum în moneda europeană vor simți imediat efectele acestei fluctuații, iar cei care plănuiau vacanțe sau cumpărături în străinătate vor trebui să scoată mai mulți bani din buzunar.
Economiștii avertizează că această tendință ar putea continua dacă incertitudinea politică persistă. „Este o reacție naturală a piețelor atunci când semnalele politice sunt contradictorii. Investitorii fug de instabilitate, iar cursul valutar este unul dintre primii indicatori care reflectă pierderea încrederii în guvernarea actuală”, a declarat pentru ȘtiriDiaspora.ro un analist financiar de la București.
Pe lângă contextul intern, tensiunile geopolitice regionale și o posibilă reacție a Băncii Centrale Europene la nivelul dobânzilor contribuie la dezechilibrul valutar din România. Mai mult, decalajul dintre politica fiscală și cea monetară în România devine tot mai evident, în condițiile în care guvernul promite creșteri de pensii și salarii, în timp ce BNR încearcă să țină inflația sub control.
Deprecierea leului pune și o presiune uriașă pe companiile românești care au datorii în euro sau care importă materii prime. În lipsa unor măsuri rapide de stabilizare, mediul de afaceri ar putea fi afectat pe termen mediu și lung, iar investițiile străine directe ar putea scădea, mai ales într-un context în care România riscă o retrogradare a ratingului de țară.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
