Șoșoacă este acuzată și de negarea sau minimalizarea Holocaustului, conform OUG 31/2002. Procurorii au avertizat-o că, dacă nu se prezintă la audieri, ar putea fi adusă cu mandat.
Comemorarea lui Corneliu Zelea Codreanu
Ancheta a fost deschisă după ce, în noiembrie 2024, Diana Șoșoacă a participat la o comemorare la troița din Tâncăbești, județul Ilfov, la 86 de ani de la moartea lui Corneliu Zelea Codreanu și a altor 13 legionari. Într-o transmisie live pe Facebook, ea a declarat: „E dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot.”
În octombrie 2024, Parchetul General s-a autosesizat și a deschis dosar penal după ce Șoșoacă l-a omagiat din nou pe Corneliu Zelea Codreanu. Supărată că judecătorii Curții Constituționale i-au invalidat candidatura la alegerile prezidențiale, europarlamentarul a intrat live pe YouTube și a spus: „Din acest moment, s-a terminat cu România, nu mai există stat, nu mai există nimic. Nu pot să spun decât «Trăiască Legiunea și Căpitanul» care au fost omorâți de aceeași putere jidănească care a acționat și acum. Rușine tuturor!”
Denunț pentru promovarea cultului lui Nicolae Ceaușescu
În februarie 2025, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a depus un denunț împotriva Dianei Șoșoacă pentru promovarea cultului dictatorului Nicolae Ceaușescu. Pe 11 februarie 2025, în plenul Parlamentului European, ea a spus: „Nimeni nu l-a egalat vreodată”, recomandând colegilor să elaboreze strategiile de politică externă „după modelul lui Nicolae Ceaușescu”.
Cazul are implicații majore, având în vedere funcția de europarlamentar a Dianei Șoșoacă și notorietatea sa în spațiul public. Procurorii urmează să decidă dacă vor extinde urmărirea penală sau dacă vor trimite dosarul în instanță.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
