Rusia a transmis că delegația sa este prezentă în Istanbul și pregătită să negocieze „serios”, însă autoritățile turce au contrazis anunțul, declarând că nu există o întâlnire programată oficial. Între timp, aproximativ 200 de jurnaliști s-au adunat în apropierea Palatului Dolmabahce, locul desemnat pentru eventualele tratative, fără să existe vreun semn clar că discuțiile ar urma să aibă loc.
Într-un nou moment de presiune geopolitică, președintele american Donald Trump, aflat într-un turneu în statele din Golf, a declarat că nu va exista niciun progres real în lipsa unei întrevederi directe între el și Vladimir Putin. „Nimic nu se va întâmpla până când eu și Putin nu ne vom întâlni,” a spus Trump jurnaliștilor la bordul Air Force One, în drum spre Dubai, o afirmație care a subminat și mai mult încrederea în posibilitatea unor evoluții diplomatice viabile în Turcia.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, sosit la Ankara, a criticat dur nivelul reprezentării ruse, descriindu-i pe membrii delegației ca fiind „decorativi”. El a precizat că Ucraina își va decide pașii următori după o întrevedere cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan: „Trebuie să înțelegem ce nivel are această delegație rusă, ce mandat are și dacă poate lua vreo decizie.”
De partea cealaltă, Kremlinul a insistat că delegația, condusă de consilierul prezidențial Vladimir Medinski, este pregătită pentru discuții serioase. Medinski, fost ministru al culturii, este cunoscut pentru implicarea sa în rescrierea manualelor de istorie din Rusia în acord cu propaganda oficială. Din echipă mai fac parte un adjunct al ministrului apărării, un adjunct al ministrului de externe și șeful serviciului de informații militare - toți implicați și în rundele de negocieri din martie 2022.
Rusia are pretenții prea mari
Totuși, termenii vehiculați atunci - în contextul șocului inițial al invaziei - sunt astăzi de neacceptat pentru Ucraina. Printre aceștia se numărau cereri precum reducerea drastică a armatei ucrainene și renunțarea definitivă la aspirațiile NATO. În prezent, cu aproximativ o cincime din teritoriul ucrainean aflat sub ocupație rusă, Putin rămâne ferm în cerințele sale: ca Ucraina să renunțe la teritoriile pierdute, la planurile de aderare la NATO și să accepte statutul de stat neutru.
Ucraina, însă, consideră aceste condiții drept o capitulare mascată. Zelenski susține în schimb un armistițiu imediat de 30 de zile și cere garanții internaționale de securitate, în special din partea SUA. Statele Unite, pe de altă parte, au avertizat în repetate rânduri că își vor retrage sprijinul de mediere dacă nu vor apărea semne clare de progres.
Tensiunile diplomatice sunt amplificate și de incidente recente. Estonia a acuzat Rusia că a încălcat spațiul aerian NATO deasupra Mării Baltice, în timp ce marina estonă încerca să intercepteze un petrolier suspectat că face parte dintr-o „flotă fantomă” ce încalcă sancțiunile occidentale împotriva Moscovei.
Declarațiile lui Trump din ultimele săptămâni indică o răbdare tot mai scăzută în fața tergiversărilor venite din partea Kremlinului. După ce a avut o întâlnire tensionată cu Zelenski la Casa Albă în februarie, liderul de la Washington a intensificat amenințările cu noi sancțiuni economice asupra Rusiei. El a declarat că ar putea merge personal la Istanbul vineri, „dacă va fi cazul”, dar a adăugat: „Sper doar ca Rusia și Ucraina să reușească ceva. Trebuie să se oprească acest război.”
În lipsa unei participări directe din partea lui Putin, semnalul transmis comunității internaționale este unul de neimplicare și de lipsă de voință reală pentru negociere. Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a declarat că Zelenski „a demonstrat bună-credință” prin prezența sa la Ankara, dar că „există un scaun gol acolo unde ar trebui să fie Putin”. El a adăugat că liderul de la Kremlin „trage de timp” și „nu dă niciun semn că ar dori o pace reală, în ciuda disponibilității arătate de președintele Trump.”
Războiul din Ucraina, cel mai sângeros conflict pe teritoriul Europei de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, a dus la moartea și rănirea a sute de mii de oameni de ambele părți. În acest context tragic, fiecare oportunitate de dialog devine vitală. Cu toate acestea, absența liderilor-cheie și blocajele în comunicare continuă să îngreuneze drumul spre pace.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
