Parlamentul European solicită măsuri fără precedent pentru protejarea minorilor în mediul digital, după ce legislativul comunitar a adoptat o rezoluție prin care cere Comisiei Europene să introducă reguli mult mai stricte privind accesul tinerilor la platformele online. Documentul, aprobat cu 483 de voturi pentru, 92 împotrivă și 86 de abțineri, propune stabilirea unei vârste minime pentru utilizarea rețelelor de socializare, precum și a platformelor video bazate pe inteligență artificială.
Potrivit rezoluției, accesul copiilor sub 16 ani la astfel de platforme ar urma să fie interzis, cu posibilitatea reducerii pragului la 13 ani numai în baza consimțământului explicit al părinților. Măsura este concepută pentru a întări aplicarea Legii europene privind serviciile digitale (DSA), care reglementează comportamentul rețelelor sociale, motoarelor de căutare și platformelor de comerț electronic și permite sancționarea sau chiar interzicerea serviciilor care nu respectă normele.
Inițiativa parlamentarilor europeni vine într-un context în care datele disponibile indică un nivel ridicat de expunere a minorilor la mediul online. Un raport citat în document arată că 75% dintre adolescenții cu vârste între 13 și 17 ani își verifică telefonul cel puțin o dată pe oră, iar un alt studiu subliniază că unul din patru minori manifestă un comportament „problematic” sau „disfuncțional” în utilizarea smartphone-ului.
Printre măsurile recomandate se numără și restricționarea unor practici considerate favorizante ale dependenței digitale, precum funcția de derulare infinită sau formele de gamificare care stimulează consumul excesiv de conținut. Eurodeputații cer, de asemenea, interzicerea platformelor care nu se conformează legilor europene, precum și limitarea algoritmilor care personalizează conținutul exploatând interacțiunile minorilor. O altă prevedere se referă la protejarea copiilor de exploatarea comercială online, inclusiv prin descurajarea fenomenului de „kidfluencing”, în care minorii sunt transformați în influenceri.
Parlamentul European cere reguli și sancțiuni mai aspre
Pe lângă aceste măsuri, Parlamentul European propune întărirea regimului sancționatoriu. În cazurile de nerespectare gravă și repetată a normelor privind protecția minorilor, rezoluția prevede chiar tragerea la răspundere personală a directorilor marilor platforme digitale, inclusiv pentru lipsa unor mecanisme eficiente de verificare a vârstei utilizatorilor.
O atenție specială este acordată și instrumentelor de inteligență artificială generativă, despre care parlamentarii afirmă că pot expune copiii unor riscuri majore, de la manipulare la materiale deepfake. În document sunt menționate cazuri recente care au alimentat această îngrijorare, inclusiv situația unui adolescent de 16 ani din California care s-a sinucis în august 2025, după ce a petrecut luni întregi interacționând cu un chatbot.
Părinții băiatului au intentat un proces împotriva companiei OpenAI, responsabilizând inteligența artificială pentru tragedie. Compania a respins acuzațiile, iar litigiul este în curs, însă cazul a reaprins discuția despre impactul tehnologiilor emergente asupra siguranței minorilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
