Spaniolii continuă să resimtă efectele celei mai mari pene de curent din istoria recentă, trăind o a doua zi caracterizată de dezorientare și îngrijorare cu privire la un posibil viitor cu „zero nivel de energie”. În lipsa electricității și a comunicațiilor, oamenii au început să reflecteze mai serios asupra măsurilor de pregătire pentru astfel de situații, în special asupra kitului de supraviețuire recomandat de Uniunea Europeană.
După cele întâmplate luni, a devenit clar ce lipsește cel mai mult într-un oraș fără curent: bani lichizi, radiouri analogice, lumânări, baterii, lanterne, sobe pe gaz și conserve de ton. Aceste obiecte de bază, incluse în kitul de urgență propus de Bruxelles pentru gospodăriile europene, au redevenit subiect de discuție în spațiul public.
În cadrul acestei propuneri, familiilor li se recomandă să aibă provizii suficiente pentru trei zile fără ajutor extern, incluzând apă, medicamente, alimente, radio cu baterii, lanternă și baterie externă pentru telefon. Publicația spaniolă 20Minutos a realizat un reportaj în care i-a întrebat pe oameni ce părere au despre kitul de urgență.
"Mama avea kit de supraviețuire și eu râdeam de ea"
Un sondaj stradal realizat în centrul Madridului a arătat că, în ciuda inițialelor reticențe, mulți oameni au început să vadă utilitatea unei astfel de truse, chiar dacă atitudinile diferă. Lidia, care a traversat gara Atocha târând o valiză, a povestit cum a petrecut pana de curent într-un orășel din apropiere de Barcelona. Nu avea electricitate și nici trusă de urgență, deși mama sa o avertizase să pregătească una.
"Mama avea kitul pregătit, eu nu. Obișnuiam să râd de ea când îmi spunea: «Lidia, pregătește kitul», dar ieri, când a avut loc pana de curent, mi-am amintit și acum chiar trebuie să-l pregătesc", a spus Lidia, proaspăt sosită la Madrid, fericită că trenul AVE a avut doar o oră întârziere.
Julia, mamă a unei fetițe de grădiniță, a fost norocoasă că se afla acasă când a avut loc întreruperea curentului. Situația ar fi fost mult mai dificilă dacă ar fi trebuit să o recupereze pe fiica sa dintr-un alt oraș. Seara, după ce alimentarea cu electricitate nu fusese reluată, a ieșit să cumpere un aragaz pe gaz pentru a putea găti. Chiar și așa, Julia nu susține ideea pregătirii unei truse de urgență: „Refuz să am una. Trebuie să construim o societate dreaptă și să avem speranță, nu frică.”
Pentru Ana María și Miguel, turiști din Malaga aflați la Madrid, cel mai greu moment al urgenței a fost găsirea hranei. Fără numerar și cu mijloace electronice de plată nefuncționale, s-au bazat pe ce au găsit. Miguel a ținut să mulțumească Poliției Naționale pentru modul în care a gestionat situația în centrul capitalei: „Au fost exemplari, ne-au informat și ne-au sprijinit în haos.”
Păreri împărțite cu privire la kitul de supraviețuire
Esteban și Jaime, veniți din Sevilla, au fost nevoiți să-și prelungească șederea în Madrid cu o zi, după ce pana de curent și de comunicații a durat mai mult decât se așteptau — aproape zece ore. Au reușit în cele din urmă să găsească o cameră datorită contactelor lui Jaime din industria hotelieră. Totuși, Esteban rămâne sceptic: „Nu cred că se va mai întâmpla ceva similar. Nu îmi voi face un kit de urgență, dar voi avea mereu bani cash. Nu știam cum să plătim, aveam doar un euro la mine.”
Víctor, tehnician de întreținere la gara Atocha, a lucrat până târziu pentru a menține o minimă iluminare cu ajutorul unui generator diesel. Combustibilul a fost procurat „de oriunde s-a putut”. Cu toate acestea, el nu vede utilitatea unei truse de urgență acasă și consideră că un astfel de incident nu justifică trăirea cu teamă: „Dacă se mai întâmplă, asta e. Atâta timp cât există apă și mâncare, nu e mare lucru.”
În ciuda opiniilor împărțite, experiența acestei pene de curent a readus în prim-plan nevoia unei pregătiri minime pentru situații de urgență, iar kitul propus de UE ar putea deveni, în curând, o realitate necesară în fiecare locuință europeană.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
