Potrivit sindicatelor, peste 250 de mitinguri sunt deja planificate în întreaga țară, iar numărul participanților ar putea depăși 800.000. În centrul conflictului se află pachetul de austeritate anunțat în vară de fostul premier François Bayrou, al cărui guvern a fost demis pe 8 septembrie după un vot de neîncredere. Noul prim-ministru, Sébastien Lecornu, a retras una dintre cele mai contestate măsuri – eliminarea a două zile de sărbătoare legală –, dar nu a renunțat la restul propunerilor. Acestea prevăd modificarea indemnizațiilor de șomaj, decuplarea pensiilor de rata inflației și creșterea contribuțiilor pacienților la cheltuielile medicale.
Contextul economic tensionat accentuează disputa: deficitul bugetar al Franței a ajuns anul trecut la 5,8% din PIB, aproape dublu față de limita europeană de 3%, iar datoria publică depășește 3,3 trilioane de euro, echivalentul a 114% din producția economică. Bayrou a insistat că reducerile de cheltuieli sunt inevitabile și a propus un plan de economii de 44 de miliarde de euro până în 2026. Sindicatele denunță însă o „brutalitate fără precedent” care ar lovi direct „lucrătorii, șomerii, pensionarii și bolnavii”.
Liderii sindicali avertizează că guvernul rămâne în defensivă. Sophie Binet, președinta CGT, a calificat abandonarea proiectului privind sărbătorile legale drept „o primă victorie”, dar a subliniat că „niciuna dintre celelalte măsuri catastrofale din muzeul horror al lui François Bayrou nu a fost eliminată”. Inclusiv sindicatul CFDT, considerat de obicei moderat, s-a raliat protestului. Marylise Léon, lidera organizației, afirmă că bugetul „nu este compatibil cu justiția socială, fiscală și de mediu”, ceea ce face participarea inevitabilă.
Pentru a calma spiritele, prim-ministrul Lecornu a promis că va elimina beneficiile „pe viață” acordate foștilor premieri. În 2024, aceste avantaje au costat statul 4,4 milioane de euro, jumătate din sumă fiind destinată protecției polițienești.
Unde vor avea loc manifestațiile
Demonstrațiile sunt programate în marile orașe ale Franței – Paris, Lyon, Marsilia, Toulouse, Nisa, Rennes, Lille, Montpellier, Nîmes și Perpignan. CGT a publicat o hartă interactivă cu detalii pe regiuni. La Paris, marșul principal va porni la ora 14:00 din Place de la Bastille și se va îndrepta spre Place de la Nation, trecând prin République. În capitală, gruparea „Bloquons tout” anunță acțiuni suplimentare, inclusiv încercări de blocare a unor segmente ale șoselei de centură.
Traficul feroviar va fi serios perturbat: doar un tren regional din trei (TER) și jumătate din cursele interurbane vor circula. Trenurile de mare viteză TGV, inclusiv Lyria și Ouigo, vor funcționa parțial, iar SNCF promite schimburi și anulări gratuite pentru biletele cumpărate. În regiunea Parisului, situația va fi mult mai dificilă: 90% dintre șoferii de metrou și 80% dintre cei ai trenurilor RER vor intra în grevă, potrivit sindicatului FO-RATP. Doar liniile complet automatizate – 1, 4 și 14 – vor funcționa normal. Autobuzele și tramvaiele vor circula limitat.
Transportul aerian nu va fi afectat semnificativ, după ce controlorii de trafic și-au suspendat apelul la grevă. În schimb, o treime dintre profesorii din școlile primare vor înceta lucrul, potrivit sindicatului FSU-SNUipp, care avertizează asupra lipsei acute de resurse. Sectorul sanitar din regiunea pariziană a depus preavize de grevă, iar farmaciștii au anunțat că 98% dintre unități vor fi închise în semn de protest față de reducerea marjelor pentru medicamentele generice. De asemenea, angajații din domeniul energiei vor organiza mitinguri în fața centralelor și instalațiilor industriale.
Mobilizare de securitate fără precedent după Vestele Galbene
Ministerul de Interne se așteaptă ca protestele din 18 septembrie să depășească mobilizarea de pe 10 septembrie, când aproximativ 200.000 de persoane au ieșit în stradă. Temându-se de violențe, ministrul Bruno Retailleau a cerut forțelor de ordine să prevină blocarea infrastructurilor esențiale și să limiteze pagubele.
Guvernul va mobiliza 80.000 de polițiști și jandarmi la nivel național, sprijiniți de 24 de vehicule blindate, 10 tunuri cu apă și drone de supraveghere. Nivelul de securitate, descris drept „fără precedent de la protestele Vestelor Galbene” din 2018-2019, reflectă temerile autorităților că manifestațiile ar putea degenera.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
