Programul zilnic al unui animator este unul solicitant: trezirea la ora 9 dimineața, briefing cu coordonatorul într-o încăpere ascunsă în spatele scenei sau amfiteatrului, apoi un maraton de activități care poate dura până la 14 ore, până la miezul nopții. Unii sunt DJ pe plajă, alții organizează spectacole improvizate sub umbrele sau coordonează dansuri de grup în apă.
Această activitate atrage în special liceeni și studenți pasionați de sport sau de divertisment, mulți dintre ei visând la o carieră artistică. Totuși, o postare virală pe TikTok a scos la iveală și partea mai puțin idilică a meseriei.
Gilberto Contadin, un tânăr de 21 de ani din Roma, angajat pentru un post de animator la un hotel din Rimini, a publicat un clip în care spunea că vrea să plece „pentru că nu are de gând să locuiască într-un spațiu mizerabil și să fie plătit cu o sumă ridicolă”.
Salariu de 650 de euro pe litoralul italian
Antonio Cafarelli, fondatorul agenției Peter Pan, care îl angajase, a reacționat rapid:
„A stat o oră, a făcut filmarea și a dispărut. Salariul de 650 de euro este prevăzut în contractul național”. Cafarelli a recunoscut însă că din suma brută prevăzută în contract se aplică o deducere pentru ceea ce în limbajul industriei se numește „comfort pack”, adică masa și cazarea.
Această practică este contestată dur de sindicate. Fabrizio Russo, secretar național al Filcams-Cgil pentru sectorul turistic, a declarat:
„Un lucru este salariul de bază, altul este masa și cazarea, care nu trebuie incluse în acesta. Vorbim despre o formă de ‘muncă gri’, în care contractul este respectat doar parțial, iar orele suplimentare și neregulile sunt la ordinea zilei. Controalele Inspectoratului de Muncă arată că 80% dintre angajați se confruntă cu astfel de probleme”.
Fostul animator Leon Venturini, acum proprietar al unei agenții de formare profesională, consideră că Italia ar trebui să urmeze exemplul Franței și Spaniei, unde statul a impus salarii minime ferme, de cel puțin 850 de euro, iar abaterile sunt sancționate sever.
Controversa a provocat și reacții neașteptate: potrivit lui Ivan Petrigna, șef de resort în Metaponto, unii tineri și-ar fi făcut bagajele pentru a pleca, iar părinții îngrijorați au sunat la agenții pentru a cere lămuriri. Petrigna recunoaște însă că munca de animator este solicitantă, dar și plină de satisfacții:
„Este ca o armată, nu ai mama care să îți spele hainele și dacă lași șosetele murdare prin cameră, cineva te atenționează. Dar înveți să lucrezi cu oamenii, te dezvolți, te distrezi. E adevărat, nu dormim aproape deloc, iar uneori am fost nevoiți să improvizăm, cum s-a întâmplat când am dormit pe plajă pentru că hotelul ne-a luat camera”.
Munca de sezon, privită totuși cu simpatie în Italia
De-a lungul anilor, această meserie a fost rampa de lansare pentru numeroase figuri celebre din divertismentul italian. Fiorello, Piero Chiambretti, Uccio De Santis sau Peppe Quintale au început pe scena improvizată a unui sat turistic, câștigând modest la început, dar acumulând experiență prețioasă.
„Nu am început pentru bani, ci pentru a mă testa în fața publicului”, povestește Chiambretti. Quintale își amintește că, deși primea doar 300.000 de lire pe lună la început, reușea să avanseze constant.
În ciuda romantismului cu care este privită de unii, realitatea muncii de animator turistic ridică probleme serioase legate de respectarea drepturilor angajaților, transparența în salarizare și echilibrul între efort și recompensă. Într-un context în care, potrivit sindicatelor, munca suplimentară neplătită și condițiile precare sunt larg răspândite, dezbaterea pare departe de a se încheia.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
