Emiratele Arabe Unite ies din OPEC
28 Aprilie 2026
Delia, o româncă stabilită în Dublin, a vorbit în emisiunea Departe de România despre sindromul de burnout și modul în care acesta este reglementat în Belgia. În România, epuizarea profesională și efectele ei nu se regăsesc pe agendă.
În ultimii ani, se vorbește din ce în ce mai mult despre epuizare profesională, anxietate și atacuri de panică. În timp ce la noi se resping proiecte, statele din vestul Europei au început deja să trateze burnout-ul ca pe o problemă reală de sănătate publică.
Diferența dintre România și țări precum Belgia este uriașă, spune Delia Kelly, româncă stabilită în Dublin și specialistă în consultanță bancară, invitată în emisiunea „Departe de România”.
"Din câte știu eu, cred că în România nu este reglementat burnout-ul. Cred că au fost doar niște propuneri legislative. În Belgia este reglementat prin lege și este reglementat ca incapacitate de muncă”, a explicat Delia în cadrul emisiunii.
Cum tratează Belgia burnout-ul și ce prevede legea
Românca povestește că, în Belgia există reguli foarte clare, iar angajații care ajung într-o stare severă de epuizare pot lua pauze reale pentru recuperare. Un sistem complet diferit.
"Am văzut persoane care au fost plecate poate două, trei luni și s-au întors la muncă. Dar au avut nevoie de acea pauză”, spune aceasta.
Mai mult, companiile sunt obligate să implementeze programe de reintegrare profesională pentru angajații care revin după burnout.
„Companiile au mereu programe de reintegrare a angajatului. Sau, de exemplu, dacă vor să facă anumite cursuri sau vor să dezvolte anumite aptitudini pe care le pot folosi apoi în carieră”, explică Delia Kelly.
Ea insistă însă că sistemul belgian funcționează într-un cadru strict controlat, fiind eliminate abuzurile.
Oamenii nu stau pur și simplu acasă și iau bani
„Să nu ne gândim că lumea stă acasă și stă în burnout. Nu. Chiar este reglementat prin lege în Belgia. Sunt controale, verificări independente și totul este făcut ca să nu se profite de această situație”, spune românca.
Ritmul accelerat al vieții moderne face ca fenomenul burnout-ului să devină tot mai des întâlnit, mai ales în mediile corporate.
„Burnout-ul se poate întâmpla de mai multe ori pe parcursul vieții. Nu e ca și cum ai făcut azi un burnout și după aia nu-l mai faci”, mai spun ea.
România: burnout-ul există, dar nu este recunoscut oficial
În România, epuizarea profesională nu este încă recunoscută explicit în legislația muncii sau în lista bolilor profesionale, deși fenomenul este tot mai des discutat public. Deși în ultimii ani au existat mai multe tentative legislative pentru reglementarea burnout-ului, până acum nu există un rezultat concret.
În martie 2026, un proiect de lege privind prevenirea epuizării profesionale a fost dezbătut în Senat. Inițiativa urmărea introducerea unui cadru legal pentru prevenirea burnout-ului, evaluări privind sănătatea mintală a angajaților și posibilitatea unor măsuri de protecție pentru cei afectați. Proiectul a fost însă respins în Comisia de muncă a Senatului. Doar USR și UDMR au votat pentru adoptarea inițiativei.
Inițiatorii legii argumentau că burnout-ul este deja recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății în clasificarea ICD-11 drept un sindrom asociat stresului cronic la locul de muncă.
Propunerea legislativă prevedea:
dreptul angajaților de a semnala epuizarea profesională;
măsuri preventive în companii;
evaluări periodice privind sănătatea mintală;
posibilitatea concediilor medicale pentru cazurile severe;
programe de reintegrare profesională.