Zi istorică în Parlamentul Italiei. A fost depusă legea privind recunoașterea românilor ca minoritate lingvistică

Zi istorică pentru comunitatea românească din Italia. În Camera Deputaților din Roma, a fost lansată, astăzi, inițiativa legislativă care propune recunoașterea comunității române drept minoritate lingvistică națională. Proiectul reprezintă un demers esențial pentru cei peste un milion de români care trăiesc, muncesc și contribuie activ la societatea italiană, marcând momentul în care această comunitate uriașă ajunge în centrul atenției legislative la cel mai înalt nivel.

Inițiativa a fost promovată de Claudiu Stănășel

Evenimentul, organizat sub egida partidului Liga (Lega), a reunit figuri cheie ale politicii italiene și reprezentanți ai românilor. Promotorul inițiativei este Claudiu Stănășel, vicepreședintele Consiliului Local din Prato. La eveniment a fost prezent și tatăl său, Ștefan Stănășel, președintele organizației „Coordinamento Nazionale Cittadini Romeni in Italia“.

La lansare a participat și vicepremierul Matteo Salvini, pentru a oferi un plus de legitimitate efortului și pentru a sublinia importanța subiectului pe agenda guvernului de la Roma. Alături de aceștia, primii semnatari ai propunerilor legislative au fost senatoarea Tilde Minasi (pentru Senat) și deputatul Francesco Bruzzone (pentru Camera Deputaților).

Matteo Salvini a mâncat orez cu chiftele românești

Potrivit jurnaliștilor italieni prezenți la conferința de presă, atmosfera a fost completată de un gest simbolic: oaspeții au fost serviți cu mâncare tradițională românească, meniul incluzând orez cu chiftele. 

Claudiu Stănășel a ținut să mulțumească Ligii și Guvernului pentru susținerea unei „integrări adevărate și sănătoase”. Acesta a subliniat că românii nu sunt doar angajați, ci și antreprenori care, prin numeroasele afaceri cu cod fiscal italian, creează locuri de muncă pentru cetățeni de toate naționalitățile.

„Acesta este un răspuns adevărat, serios, concret și, mai ales, demonstrat”, a spus Stănășel.

Moment tensionat cu jurnaliștii italieni 

Conferința de presă a fost marcată și de un moment tensionat. Matteo Salvini, ministru al Infrastructurii și Transporturilor, a ales să păstreze reflectorul exclusiv pe tema dimineții, refuzând politicos să răspundă întrebărilor jurnaliștilor legate de tensiunile din majoritatea guvernamentală sau de cazuri precum Santanchè sau Delmastro.

"Îmi imaginez că jurnaliștii italo-români prezenți aici au venit exclusiv pentru beneficiul legii pe care o prezentăm", a spus vicepremierul Italiei. 

"Voi răspunde, desigur, ca întotdeauna, cu un zâmbet la orice întrebare legată de subiectul dimineții. Deci, Santanchè, Delmastro, solduri, numiri? Nu. A întreba este legitim, a răspunde este curtoazie. Eu, cu cea mai mare curtoazie, spun că voi răspunde la întrebările despre acest subiect (legea privind recunoașterea românilor ca minoritate lingvistică, n.r.) cu cea mai mare politețe, spunând că nu am nimic de comentat", le-a spus Salvini jurnaliștilor. 

Ce ar însemna pentru români recunoașterea ca minoritate lingvistică oficială

Recunoașterea ca minoritate lingvistică oficială în Italia (sub incidența Legii 482/1999) ar reprezenta practic trecerea de la statutul de „comunitate de imigranți” la cel de componentă constitutivă și protejată a statului italian.

Legea din Italia prevede o serie de drepturi care ar decurge dintr-un astfel de statut:

Cele mai importante ar fi legate de educație și interacțiunea cu administrația publică. Astfel, limba română ar putea fi introdusă oficial în sistemul de învățământ din regiunile cu o prezență semnificativă de români. Elevii români ar avea posibilitatea de a avea ore de limba română integrate în curriculumul școlar, nu doar ca activități extrașcolare.

În plus, statul italian ar putea finanța instituții de învățământ bilngve, unde limba română este folosită alături de italiană.

În același timp, recunoașterea ca minoritate lingvistcă oficială ar oferi dreptul cetățenilor de a folosi limba maternă în relația cu autoritățile publice. Actele emise de primării sau alte instituții ar putea fi redactate bilingv, iar instituțiile ar putea fi obligate să asigure personal care vorbește limba română sau traducători autorizați pentru a facilita accesul la servicii.

Italia recunoaște în prezent 12 minorități lingvistice (precum albanezii, grecii sau germanii din Tirolul de Sud), dar acestea sunt în general minorități „istorice”.