Introducerea așa-numitei „pensii la 63 de ani” în 2014 a fost primită ca o gură de aer proaspăt pentru angajații epuizați de decenii de muncă, în special în domenii fizic solicitante. Măsura prevedea ca persoanele cu o vechime de cel puțin 45 de ani în câmpul muncii să se poată pensiona anticipat fără deduceri. Era o formă de recompensă pentru cei care au intrat devreme în piața muncii și au contribuit constant la sistem.
Dar ceea ce trebuia să fie o plasă de siguranță pentru muncitorii epuizați a devenit rapid un fenomen de masă. Numai în 2023, peste 2,4 milioane de persoane au beneficiat de acest tip de pensie fără penalizări, conform datelor publicate de Casa de Asigurări de Pensii din Germania. Dintre acestea, peste 279.000 au fost pensionari noi care au ieșit anticipat din activitate în baza acestui drept.
Cifrele sunt mult peste estimările inițiale. Legislatorii anticipau, în 2014, între 200.000 și 240.000 de cereri pe an. În realitate, s-a ajuns rapid la cifre mult mai mari, în ciuda faptului că vârsta de pensionare pentru această categorie a fost ridicată treptat, ajungând la 65 de ani pentru generațiile născute după 1964.
O ușă deschisă prea larg: Critici din partea economiștilor
De mai bine de un deceniu, economiștii avertizează asupra impactului bugetar și social al „pensionării la 63 de ani”. Aceștia consideră că măsura creează o presiune uriașă asupra sistemului de pensii publice și încurajează retragerea din activitate într-o perioadă în care forța de muncă activă este esențială pentru echilibrul economic al țării.
„Este o măsură care a devenit mult prea permisivă. În loc să sprijine cazurile speciale, a fost transformată într-un mecanism de pensionare timpurie generalizată”, afirmă un expert citat de portalul ihre-vorsorge.de. Într-un context în care populația activă scade, iar îmbătrânirea demografică se accelerează, Germania are nevoie de mai mulți lucrători, nu de retragerea lor prematură.
Problema este cu atât mai gravă cu cât nu doar cei care au 45 de ani de contribuții profită de această cale. Alte 213.000 de persoane au intrat în pensie în 2023 folosind pensiile pentru persoanele asigurate pe termen lung, disponibile după 35 de ani de contribuții și împlinirea vârstei de 63 de ani. Aceste cifre indică o schimbare profundă în modul în care este percepută munca și ieșirea din activitate.
Realitatea din spatele cifrelor: Cine sunt beneficiarii
Deși inițial se presupunea că muncitorii din construcții, industrie grea sau alte sectoare solicitante vor fi principalii beneficiari, în realitate profilul pensionarului anticipat s-a diversificat. Mulți provin din domenii în care uzura fizică nu este la fel de pronunțată, dar care au beneficiat de stabilitate pe termen lung – funcționari, angajați din administrație sau profesori.
Această extindere a bazei de beneficiari a dus la creșterea cheltuielilor sistemului public de pensii și a accentuat dezechilibrele intergeneraționale. Contribuabilii tineri vor trebui să suporte, prin taxe mai mari sau pensii mai mici, costurile unei generații care părăsește mai devreme câmpul muncii.
Politicienii se află într-o situație delicată. Pe de o parte, există presiuni economice și demografice evidente care cer o reformă urgentă a sistemului de pensii. Pe de altă parte, „pensia la 63 de ani” este extrem de populară în rândul electoratului, iar orice tentativă de limitare sau eliminare este întâmpinată cu opoziție puternică.
Deja în unele cercuri guvernamentale se discută despre înăsprirea condițiilor de acces sau creșterea vârstei minime pentru pensionare anticipată, dar niciuna dintre măsuri nu a fost încă adoptată oficial. În același timp, sindicatele și asociațiile de pensionari avertizează că o asemenea decizie ar afecta drepturile celor care au muncit cinstit toată viața.
Concluzie: între sprijin social și povară bugetară
„Pensia la 63 de ani” rămâne o temă fierbinte în dezbaterea publică din Germania. Deși concepută ca o formă de protecție pentru muncitorii istoviți, a devenit între timp o cale larg deschisă pentru o pensionare anticipată în masă, punând în pericol sustenabilitatea sistemului. Cu peste 492.000 de persoane ieșind din activitate în 2023 doar prin aceste două forme de pensie anticipată, presiunea pe bugetul public este tot mai mare.
Rămâne de văzut dacă politicienii vor avea curajul să impună reformele necesare sau dacă vor continua să evite subiectul din considerente electorale. Cert este că, în ritmul actual, sistemul de pensii al Germaniei se îndreaptă spre un punct critic, în care echilibrul între generații ar putea fi rupt iremediabil.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
