Tot mai mulți români pleacă din Spania. Cifrele oficiale arată că numărul lor a scăzut cu o treime în ultimii 15 ani

Andrei Ștefcu a plecat din București în decembrie 2003, la 17 ani, cu o viză de turist și un frate care îl aștepta în Castelldefels, lângă Barcelona. A muncit aproape șapte ani fără întrerupere. Mai întâi într-o firmă de montaj aer condiționat, apoi în construcții. Ulterior el a cunoscut-o pe soția sa, cu care a făcut patru copii, toți născuți în Spania.

Părinții și toți cei șapte frați ai săi au ajuns și ei pe coasta catalană. Părea că se instalase definitiv. Și totuși, în 2021, tânărul și-a făcut bagajele și s-a întors în România.

Povestea lui nu este singulară. Este, de fapt, oglinda unei tendințe demografice clare. Potrivit cifrelor consultate de cotidianul El Pais, comunitatea românească din Spania, încă a doua cea mai mare comunitate de străini din țară, s-a redus cu 32% față de apogeul atins în 2012, când număra aproape 897.000 de persoane. 

La 1 ianuarie 2025, ultimul moment pentru care există date definitive ale Institutului Național de Statistică spaniol (INE), românii din Spania erau 609.270.

De ce pleacă românii din Spania

Andrei, astăzi în vârstă de 40 de ani și angajat la biroul unei școli de elită din România, pune degetul pe rană și explică de ce mulți români aleg să plece din Spania: problema locuinței.

„Acesta a fost principalul motiv", spune el.

România are cel mai mare procent de proprietari de locuințe din Europa, în jur de 94%, explică el, iar în Spania lucrurile stau cu totul altfel.

„Până nu te stabilești și salariul nu crește, nu poți solicita o ipoteacă acordată de obicei pe 35 de ani. Ceea ce ar fi însemnat că locuiam într-un apartament închiriat până la 65 de ani."

Unul dintre frații săi au trăit pe propria piele consecințele crizei financiare: rata lunară la credit i-a sărit de la 800 la 1.200 de euro, iar apartamentul i-a fost luat. Temător, Ștefcu a ales altă cale: a investit treptat într-o casă la periferia Bucureștiului, pe care a achitat-o în nouă ani din economiile strânse lucrând ore suplimentare.

Interesant este că românul recunoaște că nu a plecat din România din cauza sărăciei.

„În ciuda tranziției economice extraordinare după o dictatură comunistă severă, nu am suferit de foame. Tatăl meu lucra mecanic la compania feroviară de stat, mama într-o fabrică. Chiar și așa, am decis să plec", spune el.

Pandemia și salariile tot mai mari din România

Potrivit sursei citate, tendința de repatriere a românilor din Spania nu dă semne de oprire. Între ianuarie și 1 aprilie 2025, aproximativ 29.600 de cetățeni români au părăsit Spania, potrivit datelor provizorii ale INE. Statisticile românești completează tabloul: în 2024 s-au întors acasă din Spania 47.044 de cetățeni, după ce în anul anterior cifra fusese de 51.316.

Cu toate acestea, românii rămân al doilea cel mai numeros grup de cetățeni născuți în străinătate care locuiesc în Spania, reprezentând 8,8% din total - după marocani, cu 14%.

Dumitru Sandu, sociolog la Universitatea din București și specialist în fenomenele migrației, oferă o explicație structurată. „Declinul economic din Spania cauzat de pandemie - țara OCDE cu cea mai mare scădere a PIB-ului în 2020, din cauza loviturii primite de sectorul turistic - a accentuat o tendință de reimigrare în rândul unor români", spune el.

Pe de altă parte, creșterea salariilor și extinderea beneficiilor sociale în România au funcționat ca un magnet. O parte dintre cei care au plecat din Spania nu s-au întors acasă, ci s-au reorientat spre alte țări din Europa în care salariile sunt mai mari.

Sandu avertizează că această migrație inversă va reprezenta o lovitură reală pentru economia spaniolă: „Va pierde lucrători valoroși, atât calificați, cât și necalificați."

Ce spun sondajele

Datele de opinie confirmă și ele tendința. Un sondaj realizat în 2023 de Cult Market Research arată că 59% dintre românii care locuiesc în Spania își doresc să se întoarcă în țară, cu 11 puncte procentuale mai mult decât în Italia și Germania, următoarele două țări din clasament.

Semnalul vine și din direcția instituțiilor românești: anul trecut, aproape 10.000 de familii cu origini în Spania au solicitat ajutor familial de la Ministerul Muncii din România, un indicator indirect, dar destul de clar al tendinței de repatriere.