Spațiul Schengen al Uniunii Europene, odinioară un simbol al libertăţii de circulaţie, se află într-un moment dificil, devenind tot mai mult marcat de controale temporare la frontieră — care riscă să se permanentizeze.
Acum exact 40 de ani, miniștri din Belgia, Germania, Luxemburg, Franța și Olanda s-au urcat la bordul vasului Princess Marie-Astrid, navigând pe râul Mosela, într-un punct de frontieră triplu, în inima Europei, lângă mica comună luxemburgheză Schengen. Acolo, aceștia au semnat angajamente care urmau să stea la baza celei mai mari zone de liberă circulație din lume: spațiul Schengen, care, astăzi, asigură călătorii fără frontiere pentru 450 de milioane de cetățeni, distribuiți în 29 de țări, patru dintre ele fiind state care nu fac parte din Uniunea Europeană. Conform acordurilor, controalele ar trebui reintroduse doar cu titlu temporar, în circumstanțe excepționale.
Însă, deși se pregătește să sărbătorească cea de-a 40-a aniversare a tratatului care a eliminat frontierele, Luxemburgul se află într-un moment de tensiune, fiind din ce în ce mai alarmat de revenirea controalelor.
Până în iunie, 11 dintre cele 29 de state care fac parte din spațiul Schengen — printre care Austria, Franța, Germania, Italia sau Olanda — notificaseră deja Comisia Europeană cu privire la planurile de reintroducere a unor controale la frontieră. Zece dintre ele au anunțat că verificările vor dura șase luni, în vreme ce altele doar continuă o serie de prelungiri consecutive, scrie Politico.
"Schengenul se topește sub ochii noștri"
"Schengenul se topește sub ochii noștri", a declarat deputatul spaniol Juan Fernando Lopez Aguilar, social-democrat, în Parlamentul European. Când statele UE, unul câte unul, și-au închis granițele în timpul crizei coronavirusului, într-un efort de a împiedica răspândirea COVID-19, López Aguilar a condus o acțiune care viza relansarea spațiului de liberă circulație. Însă „lucrurile s-au deteriorat grav de la pandemie încoace”, a adăugat el, întrucât statele „recurg mult prea des” la controale interne.
Germania a invocat „amenințări grave la adresa securităţii publice” generate de migrația ilegală, impunând controale la toate frontierele sale anul trecut, o decizie care a fost dublată odată cu instalarea lui Friedrich Merz în funcția de cancelar. Prim-ministrul polonez Donald Tusk a catalogat controalele drept inacceptabile, în vreme ce ministrul ceh de interne, Vít Rakusan, a cerut Germaniei să le reducă impactul asupra călătoriilor transfrontaliere.
Pentru Luxemburg, însă, problema este una deosebit de personală. Guvernul a depus o plângere la Comisia Europeană, fiind îngrijorat de efectele controalelor impuse de Germania asupra regiunii de frontieră, unde mii de navetişti se deplasează zilnic. „Spațiul UE de liberă circulație este un proiect viu care depinde de vigilența, colaborarea și credința noastră fermă într-o Europă fără bariere”, a declarat ministrul de interne luxemburghez, Léon Gloden, într-o declarație scrisă pentru POLITICO. „Luxemburgul, în calitate de loc de naștere al spațiului Schengen, are o responsabilitate specială de a-i menține viu spiritul.”
Cum justifică țările UE reintroducerea controalelor la frontiere
Termenul „migrație” apare frecvent în justificarea reintroducerii controalelor. Pe lângă Germania, Slovenia, Italia, Austria, Olanda, Franța sau Bulgaria l-au invocat, de asemenea, ca principal motiv.
În cel mai recent raport anual Schengen, publicat la începutul anului, Comisia Europeană a numit verificările temporare o „derogare” de la principiile UE privind libera circulație. Potrivit raportului, Executivul de la Bruxelles se află „în strânsă legătură cu statele membre”, fiind organizate „discuţii care au favorizat un schimb de informaţii”. Monitorizarea a arătat că respectivele controale sunt „de natură nesistematică”, se mai arată în document.
López Aguilar a acuzat Comisia că nu a reușit să verifice dacă planurile statelor sunt într-adevăr „necesare sau proporționale”, întrucât, de cele mai multe ori, „se recurge la un jargon fără sens”, de tipul „Suntem implicați într-un dialog structurat... Urmărim cu atenție situația... Suntem la curent cu evoluțiile”, fără a se lua cu adevărat măsuri. „Răspunsul Comisiei de a pune în aplicare legislația este foarte slab”, a adăugat el.
Comisarul pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, a declarat, într-o declarație scrisă, că forța spațiului Schengen „este strâns legată de protejarea frontierelor externe ale UE”. „Menținerea și dezvoltarea spațiului Schengen este posibilă doar prin construirea unui sistem de sprijin bine pus la punct, cu o cooperare polițienească puternică și o protecție eficientă a frontierelor”, a declarat Brunner. „Comisia este hotărâtă să consolideze protecția frontierelor noastre externe, să rezolve problemele de gestionare a migrației și să se asigure că autoritățile de aplicare a legii dispun de instrumentele necesare pentru a contracara amenințările”, a adăugat el.
Brunner, care provine din Austria, a subliniat că „fiind crescut la o frontieră externă Schengen”, a experimentat personal „libertatea pe care o oferă spațiul Schengen”. Controalele care vizează limitarea migrației pot conta pe simpatia multor capitale europene.
Bernard Quintin, ministrul belgian de interne, a declarat, într-un interviu acordat POLITICO, că Belgia „ar trebui să restabilească o formă de control la frontierele interne” pentru a implementa planurile „puternice” ale guvernului privind migrația. „Dar asta nu ar trebui să le îngreuneze viața oamenilor care vor să treacă ceea ce au devenit de mult granițe virtuale”, a adăugat el. Quintin a insistat că „aceste controale nu aduc atingere principiilor Schengen”, întrucât „situația din Europa și din restul lumii s-a schimbat mult între 1985 și 2025”, iar „cadrele juridice evoluează”. „Granițele nu sunt închise — asta este important”, a adăugat el.
Pe de altă parte, politicienii luxemburghezi au o cu totul altă opinie. Guvernul a creat o adresă de e-mail personalizată, unde cetățenii pot trimite plângeri cu privire la controlul la frontieră. Pe fondul temerilor legate de o reintroducere treptată a frontierelor în Europa, miniștrii luxemburghezi aduc periodic subiectul pe agenda reuniunilor cu omologii lor de la Bruxelles. „Este esențial să demontăm granițele din mintea oamenilor, nu să le reconstruim”, a concluzionat Gloden.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
