Aproape toţi migranţii care au ajuns în Ceuta s-au întors acum în Maroc, a afirmat ministrul spaniol de externe Jose Manuel Albares, declarând efectiv încheiată această criză după un aflux de cel puţin 50.000 de persoane, informează sâmbătă dpa.
"Aproape toţi cei care ajunseseră în Ceuta s-au întors între timp în Maroc", a scris Albares pe X.
Albares a spus că integritatea zonei Schengen a fost menţinută şi că nu era posibil pentru migranţi să ajungă pe partea continentală a Spaniei fără identificare, răspunzând astfel criticilor venite din partea unor state membre ale UE.
El a criticat ceea ce a numit "confuzia condusă de interese" din jurul acestei crizei, fără a numi direct vreun guvern anume, în contextul în care Italia anunţase mai devreme că va suspenda temporar acordul Schengen privind libera circulaţie cu Spania.
Comisarul european pentru migraţie Magnus Brunner a scris pe X că Albares i-a comunicat într-un apel telefonic că "practic toţi cei care au intrat în Ceuta s-au întors ... Nicio persoană nu a trecut pe partea continentală a UE".
Experţi din state membre UE urmează să se întâlnească sâmbătă pentru a discuta evoluţiile, a spus un purtător de cuvânt al preşedinţiei irlandeze a Consiliului UE.
O întâlnire a ambasadorilor UE va avea loc luni pentru a evalua situaţia şi a facilita coordonarea.
Care este substratul politic al crizei migranților din Ceuta
Tensiunile masive de la granița dintre Maroc și enclava spaniolă Ceuta au readus în atenția Europei dintre cele mai sensibile puncte fierbinți ale migrației. Scena de zilele trecute, în care zeci de mii de persoane au trecut sau au încercat să treacă frontiera, nu este un incident izolat, ci rezultatul unei combinații complexe de factori juridici, tensiuni geopolitice și presiuni socio-economice.
Ceuta (împreună cu Melilla) reprezintă singura frontieră terestră directă dintre Uniunea Europeană și continentul african. Situată pe coasta nordică a Marocului, enclava se află sub suveranitate spaniolă încă din secolul al XVI-lea. Deși Spania le consideră părți integrante ale teritoriului său național, Marocul nu a recunoscut niciodată suveranitatea spaniolă asupra celor două enclave, revendicându-le constant.
Din acest motiv, granița lungă de doar câțiva kilometri - protejată de garduri duble înalte, senzori de mișcare și diguri maritime - a devenit de-a lungul anilor un simbol al diviziunii dintre prosperitatea europeană și instabilitatea economică din Africa.
O decizie a Curții Supreme a Spaniei, la baza crizei din Ceuta
Criza recentă din Ceuta își are rădăcinile în mai multe evenimente recente:
În primul rând, e vorba de o decizie a Curții Supreme a Spaniei. O hotărâre judecătorească emisă recent a restricționat aplicarea procedurilor de returnare rapidă („expulzările la cald”) pentru persoanele interceptate pe cale maritimă. Această modificare legislativă s-a răspândit rapid prin intermediul rețelelor de socializare și al rețelelor de traficanți, fiind interpretată eronat ca o deschidere a granițelor.
Marocul folosește migrația ca o armă geopolitică. Experții în politică externă subliniază că un astfel de flux de amploare nu se poate produce fără o relaxare intenționată a controalelor de frontieră din partea autorităților marocane. Rabat-ul folosește adesea gestionarea migrației ca pârghie de presiune diplomatică asupra Madridului în chestiuni sensibile, cum ar fi statutul Saharei Occidentale sau relațiile diplomatice ale Spaniei cu alte țări din Africa de Nord.
Premierul Pedro Sánchez a declarat, în cadrul unei vizite la Ceuta, că creșterea numărului de persoane a fost cauzată de rețele criminale care au interpretat greșit în mod intenționat recenta hotărâre a Curții Supreme.
"Ceea ce a reieșit din discuțiile noastre cu autoritățile marocane este că traficanții de persoane au dat o interpretare egoistă unei hotărâri a Curții Supreme” care „s-a răspândit ca un foc de paie”, a spus el.
El a adăugat că guvernul va analiza consolidarea frontierei cu Marocul și că autoritățile marocane cooperează pentru returnarea celor care au intrat ilegal.
Criză umanitară majoră
Situată la mai puțin de 20 de kilometri de Peninsula Iberică, Ceuta are o populație de aproximativ 84.000 de locuitori. Intrarea masivă a zeci de mii de persoane într-un interval extrem de scurt a depășit complet capacitatea centrelor locale de primire și a generat o criză umanitară majoră, determinând mobilizarea armatei spaniole și reactivarea dezbaterilor privind securitatea spațiului Schengen la nivelul Uniunii Europene.
Cel ami grav este faptul că 60 de oameni au murit. Trupurile lor au fost recuperate din apă de către autoritățile spaniole.
Majoritatea celor care au intrat în Ceuta au fost bărbați tineri, deși în mulțime se află și femei și copii și chiar bebeluși. Oficialii estimează că cel puțin 7.000 dintre cei care au trecut ilegal pe teritoriu în ultimele 24 de ore sunt minori.