Serviciile de informaţii din Franța explică cine s-a aflat în spatele protestelor de sâmbătă

Serviciile de informații din Franța precizează că grupările aparținând curentelor de ultra-stânga și de extremă stângă radicală au fost principalul motor al violențelor stradale înregistrate sâmbătă, însă nu le atribuie acestora responsabilitatea directă pentru actele de jaf. Concluziile vin în urma analizării detaliate a evoluției evenimentelor, potrivit informațiilor furnizate de o sursă din domeniul securității pentru agenția AFP.

În evaluările proprii privind spectrul politic, structurile de informații fac o distincție clară între formațiunile politice oficiale și mișcările violente. Astfel, partide precum La France Insoumise și Partidul Comunist Francez, încadrate la categoria „extrema stângă”, au participat la marșuri, cum a fost cazul în Paris, însă prezența lor s-a desfășurat fără incidente.

Rolul grupurilor de ultra-stânga pe străzi

Sursa din domeniul securității explică faptul că rețelele de ultra-stânga numără circa 5.000 de activiști identificați, fiind formate din nuclee radicale care acționează complet în afara cadrului democratic și republican. Această sferă este divizată în trei ramuri ideologice: curentul „antifa”, care reprezintă cel mai numeros grup, facțiunea „anarho-autonomiștilor” și mișcarea „anarhiștilor”, considerată cea mai veche dintre ele.

De cealaltă parte, sub denumirea de „extremă stângă radicală”, serviciile secrete includ activiști care pun în aplicare acțiuni violente după o metodologie bine structurată. În această categorie sunt încadrate organizații precum NPA sau Revoluția Permanentă, formațiuni care funcționează aproape complet în afara partidelor tradiționale. Membrii acestei mișcări au creat grupuri mici și extrem de mobile în întreaga capitală pentru a desfășura manifestații neautorizate.

Deși serviciile de informații subliniază că ultra-stânga și extrema stângă radicală reprezintă entități distincte, ambele și-au unit acțiunile în cursul zilei de sâmbătă. Aceste două componente sunt considerate responsabile de atacurile lansate împotriva forțelor de ordine și a simbolurilor autorității publice, cum ar fi sediile de primării.

Cine a comis jafurilor

În privința valului de jafuri, analiza arată că la aceste acțiuni a luat parte un grup eterogen de persoane care au reacționat la îndemnurile lansate pe rețelele de socializare. Fenomenul a atras tineri din cartierele defavorizate care au acționat din pur oportunism, protestatari din mișcarea Vestelor Galbene, dar și tineri mai implicați din punct de vedere politic.

Obiectivul central al ultra-stângii a fost provocarea anarhiei și subminarea instituțiilor statului prin atacarea primăriilor sau a prefecturilor, în timp ce tinerii atrase au funcționat drept combustibil pentru aceste tensiuni.

Reprezentanții din domeniul securității au concluzionat că această alianță între ultra-stânga, extrema stângă radicală și tinerii provenind din cartierele periferice reprezintă un fenomen fără precedent pe scena protestelor din Franța.