Într-un sat pustiu din Turkana, în nordul Kenyei, sătenii se roagă pentru ploaie, dar aceasta nu vine. Pământul este uscat, prăfuit și arid.
Animalele rămase mănâncă arbuștii gri și ofiliți care acoperă pământul. Oamenii mănâncă tot ceea ce găsesc, adesea nu foarte mult, transmite BBC.
Drama africanilor: „Foametea a devenit tovarășul nostru”
Jacinta Atabo Lomaluk locuiește în satul Lomoputh. Este o mamă a cinci copii, al cărei fiu cel mare suferă de malnutriție din septembrie. Băiatul de 12 ani este slăbit și nu poate să meargă sau chiar să stea singur în picioare. Ea spune că nu a mai experimentat niciodată condiții atât de grave ca această secetă.
"Se înrăutățește, mai rău decât a fost vreodată. De aceea puteți vedea semne de foamete aici". Foametea a devenit tovarășul nostru. De când a început această ultimă secetă, anul trecut, au existat nenumărate cazuri de malnutriție.”, explică localnica.
Jacinta Atabo Lomaluk spune că familia ei mănâncă doar o singură masă pe zi. Deoarece nu există suficientă hrană pentru toată lumea, prioritate au copiii și bătrânii.
"Mi-aș dori să existe un ajutor imediat pentru a-i salva pe cei care mor de foame, în special pe copiii care sunt în pericol", spune ea. "Altfel, ne așteptăm ca mai mulți oameni să moară".
Jacinta este doar una dintre milioanele de oameni care resimt impactul lipsei de ploi.
Localnica Narogai Long: „Nu a existat nicio intervenție în ultimii trei ani”
La o întâlnire a comunității, localnica Narogai Long spune că au început să creadă că situația lor nu se va îmbunătăți.
„Nu a existat nicio intervenție în ultimii trei ani. Începem să credem că foametea ne-a fost destinată", spune ea. "A devenit tovarășul nostru".
"Nu există mâncare. Noi, mamele, trebuie să ne sacrificăm și să dăm ceea ce avem copiilor noștri sau bătrânilor", adaugă ea.
Peste 20 de milioane de persoane sunt în pericol
Familiile au devenit disperate după mâncare și apă. Milioane de copii sunt subnutriți. Animalele, pe care familiile de pastori se bazează pentru hrană și mijloace de trai, au murit.
Seceta se întinde mult dincolo de acest mic sat kenyan, iar Programul Alimentar Mondial al ONU spune că până la 20 de milioane de oameni din Africa de Est sunt expuși riscului de foamete severă.
Etiopia se luptă cu cea mai gravă secetă din aproape jumătate de secol, iar în Somalia, 40% din populație este amenințată de foamete.
Cauzele acestei crize internaționale sunt complexe și nu dau semne de diminuare.
Schimbările climatice au fost o preocupare principală
Potrivit Organizației Națiunilor Unite, Africa este continentul cel mai vulnerabil la impactul schimbărilor climatice. Aceasta în ciuda faptului că contribuie cu doar 4% din emisiile globale de carbon.
Conflictele în curs de desfășurare din Etiopia și Somalia agravează și mai mult condițiile deja precare.
Deși departe, conflictul din Ucraina a jucat, de asemenea, un rol, provocând creșterea prețurilor la alimente, agravând temerile legate de foamete pentru comunitățile care trebuie să cumpere alimente atunci când nu le pot cultiva pe ale lor.
Ucraina a captat, de asemenea, o mare parte din atenția și resursele lumii. Ca urmare, bugetele de ajutor sunt întinse și nu se știe când, sau chiar dacă, va ajunge suficientă asistență în Africa de Est.
Șeful biroului pentru afaceri umanitare al ONU: „Lumea nu se uită în această direcție”
Este o situație pe care șeful biroului pentru afaceri umanitare al ONU, Martin Griffiths, dorește să o schimbe.
"Vreau să încerc din răsputeri să determin lumea să acorde atenție situației de aici", a declarat el pentru BBC în timpul unei vizite în nordul Kenyei, afectat de secetă.
"Atenția lumii este concentrată în întregime asupra Ucrainei, care este o criză teribilă, și am fost în ambele locuri, dar suferința pe care am văzut-o aici nu are egal."
Deși vizita sa nu a adus ajutor imediat în regiune, el încă speră să poată aduce un ajutor - dacă donatorii vor crește finanțarea.
"La Națiunile Unite, avem un program pentru Cornul Africii, care include Kenya, tocmai pentru aceste nevoi", a spus el. "Cu o finanțare adecvată, ar primi ajutorul pe care îl merită și nu va dura mult timp".
Localnic: „S-ar putea să veniți aici peste câteva luni și să nu mai fie nimeni”
Locuitorii din satul Lomoputh au dat dovadă de rezistență. Puțina hrană pe care o au, o împart între vecini și sunt hotărâți să își protejeze modul de viață. Conștientizarea situației dificile a celor de aici poate atrage atenția și ajutorul la nivel mondial, dar, pe măsură ce seceta se prelungește, cei mai vulnerabili s-ar putea să nu mai poată aștepta prea mult.
"Chiar dacă va ploua, nu va ajuta. Chiar dacă vine ajutorul, nu va ajuta. Avem nevoie de un plan pe termen lung", spune doamna Lomaluk, adăpostindu-se de soarele dimineții sub un copac de lângă casa ei.
"Altfel, s-ar putea să veniți aici peste câteva luni și să nu mai fie nimeni aici. Vom fi migrat cu toții de aici".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
