Numărul persoanelor din Uniunea Europeană decedate în accidente rutiere a scăzut cu 217% în 2020, comparativ cu 2019, cea mai ridicată rată a deceselor în urma accidentelor rutiere fiind în România (85 de decese la un milion de locuitori), arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Comparativ cu populaţia fiecărui stat membru UE, cea mai scăzută rată a deceselor cauzate în 2020 de accidentele rutiere s-a observat în Suedia (20 de decese la un milion de locuitori), Malta (23), Danemarca (27), Spania (29), Irlanda şi Ţările de Jos (ambele cu 30), iar cea mai ridicată rată s-a înregistrat în România (85 de decese la un milion de locuitori), Letonia (73), Bulgaria (67) şi Polonia (66).
Scăderea din 2020 se datorează restricțiilor
În 2020, numărul total al persoanelor din Uniunea Europeană care au murit în accidente rutiere s-a situat la 18.786, din care 44% erau ocupanţii vehiculelor, 19% pietoni, 16% motociclişti, 10% biciclişti şi 11% alte categorii (inclusiv vehicule utilitare şi vehicule grele de marfă, autobuze şi autocare, mopede şi alter vehicule).
Deşi în ultimii zece ani s-a înregistrat o tendinţă descrescătoare a numărului persoanelor din Uniunea Europeană decedate în accidente rutiere, scăderea semnificativă din 2020 este determinată în mare parte de impactul restricţiilor impuse în timpul pandemiei asupra transportului de pasageri.
În 2020, au fost în total 42 de decese la un milion de locuitori pe ansamblu UE.
România, mari probleme la capitolul infrastructură
România avea 931 de kilometri de autostradă la sfârşitul anului trecut, reprezentând 5,3% din lungimea drumurilor naţionale, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică publicat joi.
"Din lungimea drumurilor naţionale, 6197 km (35,4%) erau drumuri europene, 931 km (5,3%) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 1978 km (11,3%) erau drumuri cu 4 benzi, 297 km (1,7%) drumuri cu 3 benzi şi 36 km (0,2%) drumuri cu 6 benzi. Lungimea drumurilor judeţene cuprindea în proporţie de 47,1% drumuri modernizate şi 35,2% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite", precizează INS.
Potrivit statisticii, aproape o treime dintre drumurile modernizate din România aveau durata de serviciu depăşită la sfârşitul lui 2021.
"În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 31,7% din lungimea drumurilor modernizate şi 40,6% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită", se arată în comunicatul INS.
Lungimea drumurilor publice totaliza 86.199 km, din care 17.530 km (20,3%) drumuri naţionale, 35.096 km (40,7%) drumuri judeţene şi 33.573 km (39,0%) drumuri comunale.
Lungimea rețelei de calea ferată din România
La 31 decembrie 2021, lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însuma 10.764 km, din care 10.626 km (98,7%) linii cu ecartament normal, 134 km (1,3%) linii cu ecartament larg şi 4 km linii cu ecartament îngust.
Densitatea liniilor la 1000 km2 teritoriu era de 45,2 la mie. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (156,4 la mie), regiunea Vest (58,8), regiunea Sud-Est (48,8) şi regiunea Nord-Vest (48,6).
La aceeaşi dată, lungimea căilor principale era de 5.991 km, reprezentând 55,7% din lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
